Sistemul public de pensii se apropie de prăpastie. „Decrețeii” încep să se pensioneze. Economistul Cristi Păun avertizează: „Colapsul deja este evident”

Sistemul public de pensii din România este tot mai aproape de intrarea în colaps. Numărul mare de pensionari și cel scăzut de angajați care plătesc contribuții la bugetul de pensii, dar și modul în care sunt administrate piloanele de pensie ar putea genera probleme majore în cel mult 4 ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul. 

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, crede că sistemul public de pensii din România va trece printr-un moment critic în următorii 3-4 ani. Odată cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, cei născuți între anii 67-70, presiunea pe sistemul care deja funcționează cu deficit va fi accentuată. În septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2,773 de lei. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.

„Sistemul public de pensii va avea un mare hop de trecut care vine în 3-4 ani: ieșirea decrețeilor la pensie. Colapsul deja este evident prin prisma deficitului pe care îl are acest sistem. Sistemul public de pensii nu este un sistem propriu-zis de pensii”, spune economistul.

ECONOMIE Simpla setare a mașinii de spălat care reduce consumul de curent la jumătate

19:18

VIDEO Un avion de pasageri a ajuns pe țărmul Oceanului Indian după o aterizare forțată, la doar 15 minute de la decolare

18:59

Solidaritatea între generații devine tot mai greu de susținut

Specialistul spune că o mare problemă a sistemului public de pensii o constituie contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru pensiile lor viitoare, ci sunt folosite imediat pentru plata pensiilor curente. Generația activă acum pe piața muncii îi susține pe cei retrași din activitate, iar la rândul ei, aceasta va depinde de contribuțiile generațiilor viitoare care sunt mult mai mici ca număr. Păun spune că acest mecanism de solidaritate între generații va deveni tot mai greu de susținut, în condițiile în care numărul celor care lucrează scade, iar populația României îmbătrânește rapid.

„Contribuția dumneavoastră și a mea nu merg la pensia noastră. Merg la pensia celor de la pensie acum. Pensia noastră va fi plătită de cei care vin din urmă, mai puțini. Noi și trăim mai mult, o problemă suplimentară problemei decrețeilor.”

Ce soluții propune Păun pentru viitorii pensionari

Pe lângă presiunea demografică se adaugă și eventuala înlocuire a ratei de pensie, de la 40%, la 30-35%, ceea ce înseamnă venituri mult prea mici pentru nevoile pensionarilor. Pentru ca o persoană care iese din activitate să-și mențină nivelul de trai, specialiștii spun că ar trebui ca pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate. În opinia economistului, soluția este diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei părți, o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale.

„Va fi tot mai greu să plătești o pensie decentă din P1. De aia am tot spus: pensia românilor trebuie să se formeze echilibrat P1 să fie 1/3, P2 să fie 1/3 și P3 sau alte investiții personale să fie 1/3. A te baza doar pe pensia P1 este o mare iluzie și ea va fi tot mai problematică în viitorul nu foarte îndepărtat și pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor
• Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026. Cine va primi 5% și 9% în plus, anul viitor