Organizația Națiunilor Unite se pregătește pentru alegerea unui nou secretar-general, al cărui mandat este de 5 ani și are dreptul la o singură reînnoire. Candidatul cu cele mai multe șanse este o economistă de etnie evreiască din Costa Rica.
Actualul secretar-general al ONU, Antonio Guterres, care a avut relații tensionate cu guvernul Netanyahu din Israel și a susținut formarea statului Palestina în contextul războiului regional din Orientul Mijlociu, își va încheia cel de-al doilea mandat pe 31 decembrie 2026.
Fost premier al Portugaliei, el și-a început funcția de șef al ONU de la 1 ianuarie 2017, concentrându-se pe pace, drepturile omului, combaterea schimbărilor climatice, protejarea refugiaților, egalitatea sexuală și ajutoarele umanitare. În perioada conducerii sale, ONU a gestionat pandemia de COVID-19 și acordarea de ajutoare umanitare pentru migranți și populații aflate în zone de război, precum Ucraina, Fâșia Gaza, Siria, Yemen și Sudan.
De asemenea, relațiile dintre ONU și SUA au devenit tensionate după ce Donald Trump a redevenit președintele Statelor Unite. Republicanul de la Casa Albă a retras SUA din 66 de organizații și instituții internaționale, inclusiv din UNESCO și OMS, a tăiat fondurile pentru UNFCCC pentru schmbările climatice și UNFPA pentru sănătatea mamelor și creșterea natalității după ce a demontat USAID, o agenție federală pentru ajutor extern.
Președintele american a propus chiar ieșirea Statelor Unite din ONU după ce a fondat Consiliul Păcii, considerată o alternativă.
Potrivit Times of Israel , rezultatele primului vot informal a celor 15 țări membre din cadrul Consiliului de Securitate ONU indică că economista Rebeca Grynspan are cele mai mari șanse să devină prima femeie care ocupă funcția de secretar-general al ONU. De asemenea, ar putea deveni prima persoană de etnie evreiască care va ajunge la șefia ONU.
Ea a fost vicepreședinte secundar al Costa Rica din 1994 până în 1998, administrator asociat al Programului ONU pentru Dezvoltare din 2010 până în 2014, și secretar-general ibero-american din 2014 până în 2021. De cinci ani, ea este secretarul-general al UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare.
Rebeca Grynspan are cele mai multe voturi de încurajare. Ea a fost nominalizată de Costa Rica pentru șefia ONU și are 10 voturi de încurajare.
Pe locul 2 este Carolyn Rodriguez-Birkett, ministrul de Externe din Guyana, cu 9 voturi de încurajare. Iar pe locul 3 cu 7 voturi de încurajare este Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică din 2020 încoace și fost ambasador al Argentinei în Austria.
Sub mandatul său, AIEA s-a preocupat de prevenirea accidentelor nucleare în Ucraina (Centrala Atomică Zaporojie) și de problema programului nuclear al Iranului. Rafael Grossi a fost nominalizat de Argentina să candideze pentru șefia ONU. El este susținut și de Italia și Paraguay.
Pe locul 4 este Michelle Bachelet, fosta președintă a Chile, cu 6 voturi de încurajare. Ea a fost nominalizată de Mexic și Brazilia, și este susținută de Columbia. Chile, țara ei nativă, i-a retras sprijinul după decizia luată de noul președinte naționalist, Gabriel Boric.
Din SUA, președintele Trump își dorește ca Gianni Infantino, președintele FIFA, să devină următorul secretar-general al ONU. Infantino n-a declarat nimic în această privință. Se speculează în presa internațională că ar putea candida Jacinda Ardem, fosta prim-ministră a Noii Zeelande, Kristalina Georgieva din Bulgaria care ocupă din 2019 funcția de directorul FMI, fostul premier australian Kevin Rudd și chiar fostul premier al Regatului Unit, Keir Starmer, care a demisionat recent din funcție.
Cu toate că Donald Trump a spus că dorește să retragă SUA din ONU, încă nu a emis un ordin executiv și nici nu a semnat un memorandum prezidnețial, precum atunci când a retras SUA din 66 de organizații afiliate cu ONU.
Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, spune că dorește ca viitorul secretar general să impulsionze reformarea organizației pentru a deveni mai agilă și adecvată scopului ei.
„Avem nevoie de mai puțin sediu central, de mai multă prezență pe teren (…) Mai puțini oameni aici și mai mulți oameni acolo, pe teren”, a declarat Waltz presei.
Următoarea etapă se va desfășura cu votul pe buletine colorate. Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Republica Populară Chineză și Federația Rusă) vor vota pe un buletin roșu.
Celelalte 10 state non-permanente prin rotație vor vota pe un buletin alb. În cazul votului din acest an, vor fi Somalia, Sierra Leone și Algeria din Grupul African, Bahrain și Kîrgîzstan din Grupul Asia-Pacific, Columbia, Trinidad și Tobago din Grupul Americii Latine, Austria și Portugalia din Grupul Europei de Vest, și Letonia din Grupul Europei de Est.
Votul împotriva unui candidat pe un buletin roșu presupune veto din partea unui membru permanent, iar candidatul respectiv este eliminat din cursă.
Sursa Foto: ONU/Mediafax Foto