CONTROVERSĂ în Israel: Banca Centrală le cere evreilor ultraortodocși să se înroleze în Armată

Banca Centrală a Israelului a avertizat, duminică, despre faptul că lipsa evreilor ultraortodocși din Armata țării produce pagube semnificative economiei.

Mesajul vine în contextul în care, în ultima perioadă, în spațiul public din Israel, acest subiect a creat controverse și chiar a provocat probleme la nivelul Guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu.

În raportul său anual, pentru 2023, banca centrală a declarat că războiul Israelului împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas, care a început pe 7 octombrie, a evidențiat nevoile de personal ale Armatei și a adăugat o povară economiei din cauza creșterii semnificative a numărului de zile de în care militarii și rezerviștii nu participă la dezvoltarea economică.

FLASH NEWS Șefa CCR vorbește de „fractura” din CCR pe pensiile magistraților: „Dezbaterile noastre sunt reale”

22:30

CONTROVERSĂ SUA amenință China cu sancțiuni economice dacă va continua să cumpere petrol din Iran

22:10

Acest lucru, arată raportul, afectează productivitatea economică a militarilor, potrivit Reuters.

„Pe măsură ce sarcina serviciului militar este împărțită între un număr mai mare de militari (…) impactul economic asupra fiecăruia dintre ei scade, la fel ca și impactul agregat asupra economiei. Extinderea cercului personalului militar pentru a include populația ultraortodoxă… va face, prin urmare, posibilă satisfacerea nevoilor tot mai mari de apărare, moderând în același timp impactul asupra personalului și asupra economiei”, arată Banca Israelului.

Evreii ultraortodocși sunt scutiți de serviciul militar, dar Guvernul vrea să schimbe acest lucru

Armata este obligatorie pentru aproape toți israelienii, cu excepția arabilor israelieni, începând cu vârsta de 18 ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

În Israel, serviciul militar este obligatoriu, dar evreii ultrareligioşi („haredim”, în limba ebraică, n. red.) pot evita recrutarea dacă îşi dedică timpul studierii textelor sacre ale iudaismului, o scutire stabilită la crearea statului Israel în 1948 şi care nu a mai fost de atunci schimbată.

Guvernul lui Netanyahu a declarat în februarie că va căuta o modalitate de a pune capăt scutirilor de la serviciul militar pentru evreii ultraortodocși, care datează de la întemeierea Israelului în 1948, pentru a împărți mai echitabil povara războiului în societate.
Însă decizia a întâmpinat o reacție puternică din partea partidelor evreiești ultraortodoxe și a creat o ruptură în coaliția de guvernare.

Banca Israelului a atras atenția că ultraortodocșii reprezintă acum 7% din economie, dar va ajunge la 25% în 40 de ani. Doar 55% dintre bărbații ultraortodocși lucrează și dacă această tendință va continua, Israelul va pierde șase puncte procentuale din produsul intern brut până în 2065, în timp ce povara fiscală va crește.

Guvernatorul Băncii Israelului, Amir Yaron. Sursa foto: Profimedia

Guvernatorul Băncii Israelului, Amir Yaron, a mai spus că, pentru a menține disciplina fiscală, planul de creștere a cheltuielilor anuale pentru apărare trebuie să fie însoțit de reduceri ale cheltuielilor civile – deși acest lucru are și un cost economic.

„Este important ca, dacă există o creștere suplimentară a bugetului respectiv, dincolo de ceea ce s-a decis deja, aceasta să fie însoțită de ajustări fiscale care să prevină măcar o creștere durabilă a raportului datorie publică/PIB”, a spus Yaron într-o scrisoare transmisă Guvernului și membrilor Parlamentului.

Coaliţia guvernamentală a lui Netanyahu se bazează în mare măsură pe alianţa cu cele două mari partide ultrareligioase, Shas şi Iudaismul Unificat al Torei, care se opun cu înverşunare recrutării evreilor haredim.

Sursa foto main: Shutterstock