Cum a ajuns Omanul, liniștita țară din Orientul Mijlociu care nu a intrat niciodată într-un conflict direct cu Statele Unite, pe lista roșie a lui Trump

Comunitatea internațională este din nou în alertă, în urma ultimelor afirmații ale președintelui SUA, Donald Trump, care a avertizat că va „face praf” Omanul dacă țara se va interpune în calea unui acord de pace între SUA și Iran.

Omanul poartă, în prezent negocieri, cu Iranul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după ce autoritățile de la Teheran au afirmat, în repetate rânduri, că nu vor purta discuții directe cu SUA. Mai exact, în ultimele câteva săptămâni, Iranul și Omanul au purtat discuții directe, cu sprijinul unor mediatori din Qatar, pentru a ajunge la un acord privind modul în care va fi gestionat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz în viitor.

Nu este prima dată când Trump amenință Omanul, un aliat al SUA care nu a intrat niciodată într-un conflict direct cu Statele Unite.

EXCLUSIV Eroare judiciară fără precedent, în România. Un bucureștean a fost închis O LUNĂ, la Rahova, după ce a fost confundat cu un hoț de parfumuri

05:00

REACȚIE Poate vă sună cunoscut. Radu Tudor dă vina, pentru victoria AfD din Germania, pe ruși

23:39

 Loading ...

În luna mai, el a lansat o amenințare similară. În cadrul unei ședințe a cabinetului din 27 mai, un reporter l-a întrebat pe Trump ce părere are despre ideea ca Omanul și Iranul să supravegheze împreună traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

„Ați accepta un acord pe termen scurt care să permită Iranului și Omanului să controleze strâmtoarea?”, a întrebat jurnalistul.

Trump a răspuns cu o amenințare aparent spontană. „Nimeni nu o va controla. Sunt ape internaționale, iar Omanul se va comporta la fel ca toți ceilalți, altfel va trebui să-i aruncăm în aer.”

Omanul, prin apele teritoriale ale căruia trece și disputatul Strâmtoarea Ormuz, s-a poziționat ca parte neutră în războiul dintre SUA și Iran. Cu toate acestea, a suferit o serie de atacuri din partea Iranului, care a vizat resursele militare și infrastructura americană din regiune, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene. Acum, Trump amenință că va lansa un atac și asupra sa.

Potrivit unei analize The Jerusalem Post, timp de mulți ani, Omanul a fost o țară care apărea rar în știrile despre Orientul Mijlociu. Nu intra în niciun conflict. Nu existau amenințări teroriste sau extremism. Era un aliat al Occidentului și o țară neutră în regiune. Totuși, războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului a adus Omanul în centrul atenției.

„Omanul știe că nu poate scăpa de Orientul Mijlociu. Se află pe malul sudic al Strâmtorii Ormuz. Trebuie să colaboreze cu iranienii. În trecut, Omanul a avut relații amiabile cu Iranul.“, arata analiștii The Jerusalem Post.

Strâmtoarea Ormuz, Foto: Mediafax

Conform acestora, de când sultanul Qaboos bin Said Al Said a venit la putere în 1970 cu sprijinul britanic, capitala Muscat a menținut legături strânse în domeniul securității cu Regatul Unit și cu SUA. În loc să se alinieze pe deplin cu vreun bloc anume, Omanul și-a construit o reputație de mediator discret al regiunii, facilitând negocieri pe care alții nu le puteau realiza.

A jucat un rol-cheie în discuțiile dintre SUA și Iran care au deschis calea către acordul nuclear din 2015 și a găzduit, în repetate rânduri, discuții privind Yemenul și alte crize regionale.

Omanul a susținut, de asemenea, că și-ar putea îmbunătăți relațiile cu Israelul. În trecut, a găzduit oficiali israelieni. De exemplu, l-a primit pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu la Muscat în 2018, pentru discuții cu sultanul Qaboos.

Deși Omanul nu a aderat la Acordurile Abraham, a susținut în mod constant că dialogul cu Israelul poate contribui la stabilitatea regională.

Cu toate acestea, scrie The Jerusalem Post, în ultimii ani, Omanul a devenit din ce în ce mai preocupat de conflictele din regiune, precum războiul declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Sub conducerea actualului sultan, Haitham bin Tariq, Omanul a continuat, în mare măsură, să adopte o abordare echilibrată. Cu toate acestea, rolul său de mediator l-a supus unei presiuni din ce în ce mai mari pe măsură ce tensiunile dintre Washington și Teheran s-au intensificat. Cel mai recent, amenințările lui Trump au adus Omanul în centrul atenției.

Strâmtoarea Hormuz rămâne în centrul disputei

„Este puțin probabil ca Statele Unite să atace efectiv Omanul. După atacul asupra Iranului, SUA nu-și pot permite noi conflicte și războaie. Scopul amenințărilor este de a avertiza Omanul că nu ar trebui să încheie înțelegeri secrete cu Iranul.“, mai arată publicația.

Iranul dorește, în esență, ca Omanul să perceapă taxe de la navele care traversează Strâmtoarea Ormuz.

„Scopul Iranului este de a atrage Omanul în acest proces, astfel încât Teheranul să poată pretinde că are un pretext pentru a controla strâmtoarea.“, explică The Jerusalem Post.

Astfel, o eventuală înțelegere între Iran și Oman privind Strâmtoarea Ormuz ar putea contraveni uneia dintre cerințele esențiale ale Washingtonului: ca Iranul să renunțe la controlul asupra strâmtorii ca o condiție pentru încetarea războiului. În loc să limiteze acest control, un astfel de acord i-ar conferi o legitimitate mai mare, oficializând poziția Iranului.

Însă experții spun că Trump este probabil supărat și pentru faptul că SUA par să fi fost excluse din acordul referitor la strâmtoare.

„Într-o oarecare măsură, o soluție negociată fără intervenția SUA și care, de fapt, permite Omanului și Iranului să gestioneze tranzitul prin strâmtoarea Ormuz – care se află în întregime în apele teritoriale ale celor două țări – ar demonstra cât de neputincioase sunt și au fost Statele Unite”, a declarat pentru Al Jazeera Laleh Khalili, profesoară de studii privind Golful Persic la Universitatea din Exeter.

Statele Unite și Iranul au avut, de asemenea, opinii diametral opuse cu privire la posibilitatea ca Iranului să i se permită să perceapă taxe de la companiile de transport maritim care utilizează strâmtoarea. Conform dreptului internațional, taxele de trecere prin căi navigabile naturale, precum strâmtoarea Ormuz, sunt interzise, chiar și atunci când, din punct de vedere tehnic, acestea nu se află în apele internaționale.

Cu toate acestea, pot fi percepute taxe pentru servicii precum asigurările, protecția mediului și andocarea. Rămâne de văzut dacă această chestiune va fi abordată într-un acord între Iran și Oman.

La sfârșitul lunii iulie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat că Iranului nu ar trebui să i se permită să perceapă taxe de trecere de la navele care traversează strâmtoarea Ormuz. Cu câteva zile înainte, Trump însuși a promis că nu vor exista taxe de trecere prin strâmtoare, cu excepția cazului în care acestea ar fi percepute de propria sa țară.

Pe 14 august, Trump a mers și mai departe, declarându-le susținătorilor săi din New York că intenționează să declare Strâmtoarea Ormuz „teritoriu” al Statelor Unite. „

După ce vom termina de distrus Iranul, care suferă o înfrângere zdrobitoare, în curând voi declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite”, a spus Trump.

Kazem Gharibabadi, viceministrul iranian al afacerilor externe pentru chestiuni juridice și internaționale, a răspuns cu sfidare la această amenințare pe rețelele sociale.

„Trump a afirmat că, după înfrângerea Iranului, va declara în curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu american”, a scris Gharibabadi.

„Strâmtoarea Ormuz nu poate fi cucerită nici printr-un tweet, nici printr-un portavion, nici prin emiterea unui decret, nici printr-un discurs electoral. Iranul nu se teme de amenințări și nu se lasă intimidat de o demonstrație de forță.”