Doctrina Monroe revine în prim-plan. Ultimatumul lui Trump pentru America Latină: „Alegeți! Ori eu, ori Xi, nu mai există cale de mijloc”

Președintele Donald Trump a transmis un mesaj dur către statele din America Latină, cu un obiectiv central: limitarea influenței Chinei. Strategia sa unește taberele republicane din emisfera americană, dar riscă să împingă regiunea mai aproape de Beijing.

Politica externă agresivă a președintelui Donald Trump în emisfera vestică are mai multe justificări oficiale, însă una singură reușește să coaguleze aproape toată echipa sa de securitate națională: contracararea influenței Chinei în America Latină, scrie Politico.com.

Acest obiectiv comun îi apropie pe secretarul de stat Marco Rubio, cunoscut pentru pozițiile sale dure față de Beijing, de vicepreședintele JD Vance, care în trecut a criticat intervențiile externe ale SUA. De aceeași linie strategică sunt animați acum și șeful adjunct al cabinetului prezidențial, Stephen Miller, precum și subsecretarul Pentagonului pentru politică, Elbridge Colby.

LIVE UPDATE JD Vance este în drum spre Budapesta. Ce evenimente are în program vicepreședintele Statelor Unite

11:05

SPORT CFR a pierdut cu Universitatea Craiova și Daniel Pancu recunoaște: „E greu să ne batem pentru primul loc”

11:03

„Ceea ce îi unește pe toți este convingerea că Statele Unite trebuie să elimine influența chineză din emisfera vestică”, a explicat Alexander Gray, fost oficial al Consiliului Național de Securitate în primul mandat al lui Trump.

Doctrina Monroe

În viziunea administrației, securitatea internă a SUA este imposibil de garantat fără dominație strategică în propria emisferă.

„Nu poți apăra patria fără a fi predominant în emisferă. Abia apoi poți proiecta puterea spre Indo-Pacific”, a spus Gray.

Această doctrină explică intensitatea cu care Casa Albă tratează expansiunea economică a Chinei ca pe o amenințare directă la adresa securității naționale.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a avertizat că „expansiunea economică a Chinei în emisfera vestică, în special prin companii influențate de Partidul Comunist Chinez și Armata Populară de Eliberare, prezintă riscuri pentru securitatea și prosperitatea SUA”.

Deși nu a menționat China explicit, Casa Albă a confirmat revenirea la Doctrina Monroe.

Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a precizat că administrația Trump urmărește „restabilirea supremației americane în emisfera vestică, combaterea adversarilor, controlul migrației și oprirea traficului de droguri”.

Mișcările indirecte ale lui Trump care lovesc China

În paralel cu pregătirea unei vizite considerate cordiale la Beijing, axată pe comerț și acces la pământuri rare, administrația Trump a lansat măsuri care lovesc direct interesele Chinei în regiune.

Capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro este considerată cel mai clar semnal, în condițiile în care Beijingul era principalul cumpărător de petrol venezuelean.

„Izolaționiștii au văzut acest gest ca o extensie a securității interne a SUA, iar cei preocupați de China l-au perceput ca pe un mod de a lovi direct interesele Beijingului”, a explicat Carrie Filipetti, fost oficial pentru America Latină în prima administrație Trump.

Lista presiunilor continuă cu Cuba, Panama, prima țară din regiune care a aderat la inițiativa Belt and Road a lui Xi Jinping, dar și cu Brazilia, cel mai mare partener comercial al Chinei în America Latină.

Trump a invocat inclusiv necesitatea ca SUA să „dețină” Groenlanda pentru a preveni extinderea influenței Chinei și Rusiei.

Administrația a indicat recent mega-portul Chancay din Peru, construit și operat de China, ca exemplu al riscurilor strategice generate de pierderea controlului infrastructurii critice.

Deși strategia este apreciată de liderii de dreapta din Argentina, Chile și Uruguay, mai mulți analiști avertizează asupra efectelor pe termen lung.

„Politicile dure pot funcționa pe termen scurt, dar riscă să distrugă relațiile cu regiunea și să creeze oportunități pentru China”, a avertizat Leland Lazarus.

Realitatea economică complică planurile Washingtonului

Comerțul Chinei cu America Latină a atins 565 de miliarde de dolari în 2025, față de 346 de miliarde de dolari în cazul SUA, iar Beijingul a atras 22 din cele 33 de state din regiune în inițiativa Belt and Road.

„Regiunea cu cea mai rapidă creștere economică din lume este Asia, în special China. Dacă ai fi ministru al economiei în America Latină, de ce ai ignora asta?”, a declarat Jorge Heine.

Trump va convoca liderii latino-americani pe 7 martie la Miami, cu doar câteva săptămâni înaintea summitului său cu Xi la Beijing.

Însă, fără o alternativă economică solidă la investițiile chineze, strategia „ori cu noi, ori cu ei” riscă să rămână mai degrabă un pariu geopolitic decât o soluție durabilă.

Recomandarea autorului:

Iranul nu a acceptat toate „liniile roșii” ale lui Trump, spune JD Vance, după negocierile de la Geneva