Răspunsul Comisiei Europene pentru românii care vor să scape de MCV: „Știți, e ca un medicament”

Reforma justiției s-a dovedit, joi, a fi un subiect atât de important pentru români și bulgari, încât nu a avut concurență decât din partea dosarului Schengen ca număr de întrebări ce i-au fost adresate numărului doi în Comisia Europeană, Frans Timmermans, prezent la Ruse pentru un dialog cu cetățenii din cele două țări.

Întrebat de mai multe ori despre posibila ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare, Timmermans a răspuns că el s-a dovedit a fi foarte eficient, susținut de populație și că încă își are rostul atât în România, cât și în Bulgaria: „Cred că e un mecanism bun. Nu pot decât să am impresia că este susținut de mare, mare parte din cetățenii României și Bulgariei. Văd și că dă rezultate și ajută sistemul judiciar și statul de drept. Președintele Juncker a spus că și-ar dori ca MCV să fie ridicat până la sfârșitul mandatului său – aceasta este poziția Comisiei”.

Mai departe, Timmermans a încercat să „traducă” utilitatea MCV printr-o comparație: „Știți, e ca un medicament. Nu încetezi să îl mai iei pentru că ai stabilit o dată, ci pentru că ești sănătos. Iar acest medicament va fi administrat atât timp cât va fi necesar și cred că este o contribuție semnificativă și că e binevenit în România și Bulgaria. Este un mecanism de cooperare, nu cineva din Bruxelles care vă spune ce să faceți. Este, în același timp, un mecanism de verificare, care se asigură că statele membre fac ceea ce au promis. Comisia îl va continua cât timp va fi nevoie”.

JUSTIȚIE Anthony Fauci, pus la zid într-o audiere în Senatul SUA pentru cum a gestionat pandemia de COVID. Senator republican: „Ești o rușine pentru țară”

06:00

ANALIZĂ EXCLUSIV România stă pe un butoi de pulbere. 1,6 milioane de „decreței” ies la pensie în următorii 10 ani. Sociolog: Populația României va fi înlocuită în următorul secol

06:00

Deși nu este nou, subiectul ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare a fost redeschis la începutul anului de președintele Klaus Iohannis, care a declarat, în fața membrilor CSM, că „a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite”. „Cred că unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”, a spus în ianuarie șeful statului.

„Bulgaria este în urma României și asta se vede în raportul MCV”

Anterior, Timmermans a declarat că România și Bulgaria nu sunt la același nivel când vine vorba despre progresele din sfera reformelor în domeniul justiției și trebuie să fie evaluate separat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, în funcție de evoluțiile din fiecare țară. 

Comentariile lui au venit după ce un membru al societății civile din Bulgaria a povestit că a avut recent un schimb de opinii cu Monica Macovei, dar și cu ministrul Justiției din țara sa și a ajuns la concluzia că există o diferență foarte mare între parcursul celor două țări. „Am constatat că ceea ce s-a făcut în România în reforma justiției este mult mai mult și de o calitate mult mai bună decât ceea ce s-a făcut în Bulgaria”, a spus participantul la dialogul cu vicepreședintele CE. El a acuzat executivul european că este prea indulgent cu Bulgaria, motiv pentru care a cerut „o critică cât mai nimicitoare față de politicienii bulgari” în următorul raport MCV. „Ne temem că guvernul bulgar și forțele politice din Parlament vor încerca o simulare de reformă, vor prezenta câteva acțiuni în fața dumneavoastră, dar nu vor face nimic”, a mai spus activistul.

În replică, Timmermans a punctat că nu acceptă „nicio legătură în ceea ce privește MCV între cele două țări”. „Vreau ca România și Bulgaria să fie evaluate separat în funcție de evoluțiile proprii”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene, în fața publicului din Ruse, format din mai bine de 700 de cetățeni români și bulgari, membri ai societății civile din ambele țări, studenți, diplomați și oficiali europeni.

„Bulgaria este în urma României și asta se vede și din rapoartele MCV. Vreau să fiu sincer și să fiu direct cu voi. Am discutat cu primul-ministru bulgar despre aceste aspecte și am spus că guvernul bulgar are obligația să recupereze timpul pierdut, însă eu nu mai am răbdare pentru promisiuni, vreau să văd acțiuni concrete. Vă promit că la următorul raport voi încerca să văd rezultate. Faptul că există un MCV pentru România și Bulgaria nu înseamnă că celelalte state membre nu au și ele provocările lor. Niciun stat nu și-a eliminat aceste probleme, dar în ceea ce privește Bulgaria și România trebuie să ridicăm un pic nivelul”, a declarat Frans Timmermans.

Oficialul UE le-a garantat bulgarilor îngrijorați că următorul raport MCV pentru țara lor nu va fi „cosmetizat” și va reflecta întrutotul realitățile din Bulgaria.

De ce am ajuns să avem MCV

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană a României și Bulgariei, una dintre condițiile cu care cele două state au rămas restante a fost, în mare, reforma sistemului judiciar. În acest sens, s-a convenit ca România și Bulgaria să fie acceptate în UE, dar ca justiția și reformarea ei să fie monitorizate, pe o perioadă limitată, prin raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

„Înainte de 2007, Comisia Europeană nu a recomandat o amânare a aderării, dar a creat un nou mecanism post-aderare pentru România și Bulgaria, așa-numitul „mecanism pentru cooperare și verificare”. Acest mecanism era menit să asigure că cele două țări vor continua reformele după aderare. Dacă nu reușeau acest lucru, Comisia menținea opțiunea de a activa clauza de salvgardare. Existau două clauze pentru România: una pentru agricultură și a doua pentru reforma judiciară și anticorupție. Odată activată clauza de salvgardare, statele membre nu erau obligate să recunoască deciziile judecătorești din România. Comisia Europeană a stabilit patru obiective de referință pentru a evalua progresele României în reforma judiciară, trei dintre acestea referindu-se la necesitatea de a continua eforturile anticorupție”, explică Centrul Român pentru Politici Europene, într-o analiză a MCV, publicată în 2010.