Scandal între Trump și premierul Canadei: Președintele SUA îi retrage invitația la Consiliul Păcii, după disputa la Davos. Ce replici „acide“ au schimbat

Donald Trump a retras invitația adresată premierului canadian Mark Carney de a se alătura Consiliului pentru Pace, după ce acesta din urmă a avertizat la Davos asupra unei „rupturi” în ordinea mondială condusă de SUA, relatează The Washington Post.

„Stimate domnule prim-ministru Carney”, a scris Trump pe Truth Social joi seară. „Vă rugăm să considerați această scrisoare ca reprezentând retragerea invitației adresate Canadei de a se alătura Consiliului pentru Pace. Acesta va fi cel mai prestigios Consiliu al Liderilor întrunit vreodată.”, a transmis președintele american.

Trump nu și-a explicat decizia, dar retragerea invitației Canadei este cea mai recentă escaladare a tensiunilor dintre liderii celor două puteri vecine, care au făcut schimb de replici acide în discursurile de mare amploare de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția. Liderul canadian a ținut, marți, un discurs înflăcărat în care a spus că o nouă asertivitate din partea Statelor Unite și a altor superputeri înseamnă că ordinea mondială, bazată pe reguli, s-a încheiat și a îndemnat puterile de dimensiuni medii să acționeze împreună pentru a evita să fie „pe meniu”.

EXCLUSIV Povestea unui mare campion. Florin Gheorghiu, primul nume inclus în Hall of Fame-ul şahului românesc. „Am un sigur regret, acela că n-am putut să ies și campion mondial de seniori”

06:30

ACTUALITATE Valentin Stan: Dacă ne luăm după gen. Gheorghiță, toată Marea Neagră ar fi trebuit să facă parte din apele teritoriale ale României

06:30

„Puterile de mijloc trebuie să acționeze împreună, deoarece, dacă nu suntem la masa negocierilor, suntem în meniu”, a avertizat Carney. „Într-o lume a rivalității dintre marile puteri, țările intermediare au de ales: să concureze între ele pentru favoruri sau să se unească pentru a crea o a treia cale cu impact.”

De asemenea, el i-a îndemnat pe ceilalți lideri mondiali să adopte o viziune neîngrădită asupra lumii. „Spuneți-i așa cum este – un sistem de intensificare a rivalității dintre marile puteri, în care cei mai puternici își urmăresc interesele folosind integrarea economică ca și coerciție”, a spus el . El a avertizat că ordinea internațională de tip status quo s-a încheiat și „nu se va mai întoarce”. Carney nu l-a numit, însă, direct pe Trump sau pe Statele Unite în dicursul său. Totși, discursul franc al lui Carney de marți a primit o ovație în picioare rară la Davos și a fost considerat de mulți ca un moment definitoriu al reunirii elitei politice și economice mondiale.

Comentariile lui Carney au apărut pe primele pagini ale presei internaționale, iar înregistrarea video a discursului său a fost vizionată de milioane de ori – inclusiv, se pare, de Trump, care a profitat de prezența sa la podiumul de la Davos a doua zi pentru a riposta.

Miercuri, Trump l-a avertizat pe premierul canadian la Davos: „Canada trăiește datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când faci o declarație”. „Canada primește multe lucruri gratuite de la noi”. „Și ei ar trebui să fie recunoscători, dar nu sunt. L-am urmărit ieri pe prim-ministrul vostru. Nu a fost atât de recunoscător.”, a precizat Trump.

La întoarcerea sa în Canada, Carney a postat o declarație pe X, răspunzând afirmațiilor lui Trump.

„Canada și Statele Unite au construit un parteneriat remarcabil, în economie, în securitate și în schimburi culturale bogate”, a spus el. „Dar Canada nu «trăiește datorită Statelor Unite». Canada prosperă pentru că suntem canadieni”, a adăugat el.

Ulterior, într-un discurs de joi, Carney a părut să se prezinte și mai mult drept oponentul politic al lui Trump.

„Putem demonstra că o altă cale este posibilă, că arcul istoriei nu este destinat să fie deformat spre autoritarism și excluziune; se poate totuși îndrepta spre progres și dreptate”, a spus el.

Canada acceptase invitația lui Trump la Consiliul Păcii

Casa Albă a trimis invitații către cel puțin 50 de țări pentru a se alătura Consiliului pentru Pace, pe care administrația Trump îl prevede ca un organism amplu menit să rezolve conflictele globale, cu un domeniu de aplicare care rivalizează cu Națiunile Unite. Joi, la Davos, lui Trump i s-au alăturat reprezentanți din 19 țări la o ceremonie de semnare a cartei Consiliului Păcii. Printre cele care au acceptat să se alăture până acum se numără Argentina, Belarus, Maroc, Vietnam, Pakistan, Kazahstan, Uzbekistan, Kosovo, Ungaria, Egipt, Turcia, Qatar, Iordania, Indonezia și Arabia Saudită. Totuși, mai mulți aliați importanți ai SUA, inclusiv națiuni europene, au refuzat sau au ezitat să ia parte, invocând necesitatea de a studia mai îndeaproape propunerea.

China, Franța, Rusia și Marea Britanie – nu s-au angajat până acum să participe. Marea Britanie și-a exprimat îngrijorarea cu privire la includerea președintelui rus Vladimir Putin, iar Franța a declarat că statutul Consiliului, în forma sa actuală, este „incompatibil” cu angajamentele sale internaționale, în special cu calitatea sa de membru al ONU.

Totuși, Canada a acceptat o invitație din principiu, dar a declarat că nu va plăti 1 miliard de dolari (suma cerută de Trump pentru a deveni membru fondator al Consiliului Păcii n.r.) pentru un loc permanent. Carney a declarat separat că el crede că participarea Canadei va fi condiționată de reluarea unui „flux complet” de ajutor umanitar către Gaza.

Europeni au îndoieli serioase

Între timp, șeful UE, Antonio Costa, a declarat că liderii europeni au îndoieli serioase cu privire la sfera de competență a consiliului, dar sunt dispuși să colaboreze cu acest organism în Gaza.

Vineri, după summitul liderilor UE de la Bruxelles, Costa a declarat: „Avem îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente din carta Consiliului pentru Pace referitoare la sfera sa de competență, guvernanța sa și compatibilitatea sa cu Carta ONU”. El a adăugat însă că UE este „dispusă să colaboreze cu SUA la punerea în aplicare a planului global de pace pentru Gaza, cu un Consiliu pentru Pace care să își îndeplinească misiunea de administrație de tranziție”.

După summitul liderilor UE, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a declarat reporterilor că țara sa a „refuzat” invitația de a participa la acest organism.

Consiliul pentru Pace al lui Trump a fost inițial conceput pentru a ajuta la încheierea războiului de doi ani dintre Israel și Hamas în Gaza și pentru a supraveghea reconstrucția. Însă statutul propus nu menționează teritoriul palestinian și pare să fie conceput pentru a înlocui funcțiile ONU. Trump ar fi președinte pe viață.

Relațiile SUA – Canada

În anul care a trecut de la revenirea sa la Casa Albă, Trump a criticat frecvent Canada, din punct de vedere istoric unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii, impunând tarife vamale asupra bunurilor sale și amenințând că va folosi „forța economică” pentru a o obliga să se alăture SUA ca al 51-lea stat.

El a pus la îndoială viabilitatea Canadei ca țară independentă și a spus că aceasta va „înceta să existe” fără sprijinul SUA. Astfel de acțiuni și comentarii au atras numeroase critici din partea canadienilor și au deschis cea mai gravă ruptură dintre vecini din ultimele două secole. În noiembrie, Carney a declarat că și-a cerut scuze față de Trump, după ce o reclamă televizată difuzată în SUA a criticat tarifele vamale , deraiind discuțiile comerciale dintre cele două țări.

Cu câteva ore înainte de discursul lui Carney de la Davos, Trump a postat pe rețelele de socializare o imagine modificată digital a unei hărți cu steagul SUA suprapus peste Canada — alături de Venezuela, al cărei lider, Nicolás Maduro, a ordonat capturarea în această lună, și Groenlanda, pe care a amenințat că o va ocupa.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Trump nu este convins că Zelenski vrea să încheie un acord de pace în Ucraina. „Putin ar vrea totul, dar trebuie să facă concesii“

Ursula von der Leyen: Relația dintre UE și SUA e mai bună decât acum 24 de ore. Care sunt concluziile întâlnirii de urgență a liderilor europeni