🚨 Forumul de la Davos, ziua 4. Zelenski a ajuns în Elveția. Prima sesiune a „Consiliului pentru Pace” a lui Trump va avea loc astăzi

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Europei să își reînnoiască încrederea în NATO după ce amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei au destabilizat alianța, avertizând asupra unei schimbări a ordinii mondiale în discursul său de la Forumul Economic Mondial.

„Nu ar trebui să renunțăm la NATO”, a declarat el joi. „Trebuie să reparăm încrederea pe care este construită alianța. Europa știe cât de prețioasă este aceasta și credem cu tărie că poate fi cel mai puternic avantaj competitiv al SUA.”

El a căutat să poziționeze NATO ca fiind crucial pentru a permite atât SUA, cât și Europei să navigheze într-o nouă ordine mondială dictată din ce în ce mai mult de forță.

„Vechea ordine mondială se destramă într-un ritm uluitor”, a spus el.

„Trebuie să investim masiv în capacitatea noastră de a ne apăra. Trebuie să facem rapid economiile noastre competitive. Trebuie să fim mai uniți, printre europeni și printre parteneri care împărtășesc aceleași idei.”

Cancelarul german a salutat joi asigurarea lui Donald Trump că nu va folosi forța în Groenlanda, cerând în același timp ca insula să fie protejată de Rusia, unul dintre argumentele folosite de președintele american pentru a-și justifica ambițiile teritoriale.

„Vom proteja Danemarca, Groenlanda, Nordul de amenințarea reprezentată de Rusia”, a declarat Friedrich Merz într-un discurs la Davos, salutând anunțul lui Donald Trump că nu va folosi forța pentru a cuceri Groenlanda și că negocierile pe insulă se vor baza pe principiile „suveranității și integrității teritoriale”.

„Nu trebuie să uităm niciodată un lucru: o lume în care contează doar puterea este un loc periculos — mai întâi pentru statele mici, apoi pentru puterile mijlocii și, în cele din urmă, pentru cele mari. Nu spun asta cu ușurință. În secolul al XX-lea, propria mea țară, Germania, a mers pe această cale până la sfârșitul amar și a tras lumea într-o prăpastie.“, a transmis Merz de la Davos.

Înapoi în centrul de congrese WEF, cancelarul Germaniei se adresează la Davos și avertizează că intrăm într-o lume a „marilor puteri”, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă.

Friedrich Merz începe prin a le spune delegaților că pacea și calmul de aici, de pe muntele magic Davos (așa cum este cunoscut), contrastează puternic cu o lume a cărei veche ordine „se destramă într-un ritm uluitor”.

Merz spune că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a fost cel mai drastic exemplu, dar schimbarea este mult mai profundă, spune el, spunând că China și-a croit drum în rândurile marilor puteri, iar „poziția de lider global” a Statelor Unite este contestată.

Merz declară:

Am intrat într-o epocă a politicii marilor puteri. Ordinea internațională din ultimele trei decenii – ancorată în dreptul internațional – a fost întotdeauna imperfectă.

Astăzi, chiar temeliile sale au fost zdruncinate.

Merz spune că acesta „nu este un loc confortabil”

Și avertizează că lumea în care contează doar puterea este un loc periculos – mai întâi pentru statele mici, apoi pentru puterile mijlocii și, în cele din urmă, pentru cele mari.

Referindu-se la ascensiunea Germaniei naziste, Merz îi avertizează sever pe delegații de la Davos:

Nu spun asta cu ușurință. În secolul al XX-lea, țara mea, Germania, a mers pe acest drum până la sfârșitul său amar. A tras lumea într-o prăpastie neagră.

Steve Witkoff a transmis la Davos: „Poporul ucrainean se află astăzi în situații cu adevărat dificile și sunt complet empatic în numele lui Trump.Acesta este unul dintre motivele pentru care mergem la Moscova ca să avem această discuție despre cum putem pune capăt acestei situații și cum o putem îmbunătăți pentru poporul vostru.“

Î: Care este cronologia?

Schoof: „Va dura câțiva ani. Trebuie să fim sinceri în această privință. Nu vrem să destabilizam Uniunea Europeană prin atragerea prea rapidă a unei țări.“

„Putin a vrut să preia controlul asupra Ucrainei și să transforme în teritoiu rusesc, dar a eșuat. El nu va prelua Ucraina, iar Ucraina VA deveni membră a Uniunii Europene.“, a transmis președintele Finlandei, Alexander Stubb.

„Președintele a sosit în Elveția, unde intenționează să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos și să se întâlnească cu președintele american Trump”, a anunțat joi dimineață biroul lui Zelenski într-o conversație pe WhatsApp cu mai mulți reporteri, potrivit Politico.

„Toate acestea nu sunt despre Groenlanda sau Arctica, ci despre cum ne putem proteja împotriva adversarilor noștri. Principalul nostru adversar este Rusia. Și, bineînțeles, vedem și China cum se dezvoltă masiv. Așadar, să nu fim naivi în privința Chinei. Totuși, Rusia rămâne principalul nostru adversar.“, a transmis Rutte la Forumul Economic Mondial.

Rutte spune că întrebarea este cum pot țările arctice, precum Canada, Islanda, Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, să colaboreze împreună cu SUA pentru a se asigura că Arctica rămâne sigură, pentru a-i ține pe ruși și chinezi departe.

El a adăugat: „Vrem să ne asigurăm, în special în cazul Groenlandei, că rușii și chinezii nu vor avea acces la economia Groenlandei… [sau] militar în Groenlanda.”

Președintele SUA și liderul ucrainean urmează să se întâlnească la ora 12:00 GMT, relatează Reuters, citând un purtător de cuvânt.

Marea Britanie nu va participa astăzi la ceremonia de semnare a Acordului de pace a lui Donald Trump din cauza „îngrijorărilor legate de faptul că președintele Putin face parte dintr-un proces care vizează pacea”, a declarat ministrul de externe britanic Yvette Cooper, relatează Sky News.

„Avem îngrijorări cu privire la faptul că președintele Putin ar putea face parte dintr-un proiect în care se discută despre pace, în condițiile în care nu am văzut, încă, niciun semn din partea lui Putin că va exista un angajament față de pacea în Ucraina”, spune Cooper.

Seara trecută, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al Rusiei, Vladimir Putin a declarat că este dispus să participe la „Consiliul de Pace” propus de președintele american Donald Trump. Taxa de participare, de 1 miliard de dolari, ar putea fi plătită cu bani din activele înghețate ale Rusiei, iar cu restul activelor înghețate din Statelor Unite, președintele rus vrea să asiste la reconstrucția Ucrainei.

Citește mai multe aici.