SUPERIMUNITATEA, în raportul MCV din ianuarie. Comisia Europeană: Vom avea o poziție detaliată. Parlamentarii trebuie să se supună regulilor în materie de corupție. VIDEO

Poziția CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupție și conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marți, n.r.) în Parlamentul României (….) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părți din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese și integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupție, în cadrul MCV și vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse și acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziție detaliată”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.

Purtătorul de cuvânt al CE a mai spus că oficialii trebuie să se supună regulilor privind corupția și conflictul de interese.
„Am subliniat în rapoartele precedente – și cred că poziția Comisiei Europene este clară – că atunci când e vorba de oficiali care dețin funcții legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie să se supună regulilor în materie de corupție și conflict de interese. Principiul potrivit căruia toți cetățenii sunt egali în fața legii este foarte important pentru CE”, a spus Gray.

Întrebat dacă experții CE aflați la București la sfârșitul lunii trecute, în pregătirea raportului MCV, au fost informați în legătură cu aceste schimbări, purtătorul de cuvânt al CE a declarat că amendamentele la Codul Penal nu au fost menționate de către oficialii români.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin această decizie, președintele și parlamentarii ies și de sub incidența articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.

Conform raportului, obținut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus și adoptat de Comisia juridică, președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat”.

Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marți, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.
Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

DNA a precizat că președintele, senatorii și deputații, avocații, notarii și executorii judecătorești nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate celor de corupție, cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.

„Menționăm că pe rolul instanțelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, a arătat instituția, într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea.

Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că va retrimite Parlamentului legea prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici, el menționând că „nu putem confunda Președinția și Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Șeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaților sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție” precum DNA sau ANI.

Cătălina Mihai, [email protected]