Toamna revoltelor în toată Europa. Cum s-a transformat Bătrânul Continent în spațiul nemulțumirilor. Harta punctelor fierbinți. În România e “stabilitate

Protestele din ultimele câteva zile din Spania, Belgia și Grecia au fost doar ultimele dintr-o lungă serie care a zguduit Europa pe parcursul toamnei anului 2025. În timp ce în Europa există zeci de „puncte fierbinți”, cu revolte ale populației, în România domnește „stabilitatea”, în ciuda faptului că, cel puțin verbal, nemulțumirile sunt mari și multe, de la creșterea prețurilor, la majorarea taxelor sau la scăderea nivelului de trai în general. 

Spre exemplu, săptămâna trecută, într-un sondaj INSCOP, 65% dintre cetățenii României se arătau nemulțumiți de direcția în care merge țara. 

Gândul vă prezintă în continuare o trecere în revistă a celor mai mari proteste din Europa, în ultima perioadă.

Mii de oameni din Spania au participat marți la o grevă națională în sprijinul poporului palestinian și pentru a protesta împotriva a ceea ce organizatorii au descris ca fiind „genocidul din Gaza”.

ACTUALITATE Netanyahu și Trump vor discuta a doua fază a armistițiului din Gaza, în Florida. Cum vrea republicanul să restabilească legea și ordinea în enclavă

13:38

ACTUALITATE Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?

13:28

Acțiunea, convocată de mai multe sindicate și asociații pro-palestiniene, a inclus greve de 24 de ore și demonstrații. În școli, profesorii s-au oprit din muncă.

Proteste au fost raportate în marile orașe, inclusiv Madrid, Barcelona și Sevilla, unde manifestanții au purtat steaguri palestiniene și bannere care făceau apel la pace și dreptate.

Sindicatele au declarat că mobilizarea a fost atât o demonstrație de solidaritate cu civilii din Gaza, cât și o cerere ca Spania să adopte o poziție politică mai puternică ca răspuns la conflictul în curs.

80.000 de oameni pe străzile din Bruxelles

Acum două zile, o grevă generală împotriva măsurilor de austeritate propuse în Belgia a oprit traficul aerian și rețelele de transport public.

80.000 de oameni au ieșit pe străzile din Bruxelles pentru a protesta împotriva planurilor de austeritate.

Unele dintre proteste s-au transformat în încăierări. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene, iar protestatarii au tras cu grenade luminoase și bombe fumigene.

Câteva zeci de protestatari au fost reținuți.

Ziua de lucru de 13 ore, cauza protestelor din Grecia

În Grecia, muncitorii au intrat în grevă pentru a protesta împotriva controversatului proiect de lege privind reforma muncii care ar introduce o zi de lucru de 13 ore.

Aproape 10.000 de muncitori au ieșit în stradă în Atena într-o grevă generală care a perturbat serviciile publice, inclusiv transportul, școlile, tribunalele și spitalele.

În ciuda protestelor, parlamentarii greci au votat în favoarea proiectului de lege, despre care sindicatele au spus că „duce Grecia înapoi în Evul Mediu”

Protestele „Blocăm totul” din Franța

La începutul lunii septembrie 2025, Franța a fost zguduită de proteste la nivel național sub sloganul „Bloquons Tout” („Blocăm totul”), o mișcare născută din resentimentele față de reducerile bugetare propuse și instabilitatea politică.

Ceea ce a început ca apeluri virale pe rețelele de socializare a evoluat în demonstrații în masă și greve generale în orașele din întreaga Franță.

Cauza imediată era cadrul bugetar dezvăluit de fostul prim-ministru François Bayrou în iulie, care viza reducerea cheltuielilor publice cu aproape 44 de miliarde de euro, înghețarea pensiilor, reducerea bugetelor de sănătate și eliminarea a două sărbători naționale.

Pe 10 septembrie 2025, prima zi majoră de proteste sub sloganul „Bloquons Tout”, aproximativ 200.000 de oameni au demonstrat în toată țara, deși unele sindicate au susținut că numărul era mai aproape de 250.000.

Au fost înregistrate aproape 800 de acțiuni de protest. Poliția a desfășurat aproximativ 80.000 de ofițeri la nivel national. Sute de persoane au fost arestate pe fondul relatărilor despre ciocniri, baricade și incendii în orașe precum Paris, Rennes și Nantes.

În timp ce guvernul lui Bayrou s-a prăbușit în urma unui vot de neîncredere pe 8 septembrie, protestele au continuat sub succesorul său, premierul Sébastien Lecornu, care se confruntă cu provocarea de a guverna pe fondul unui Parlament puternic divizat și al nemulțumirii publice.

Londra: Mitingul „Unite the Kingdom”

Pe 13 septembrie, între 110.000 și 150.000 de oameni s-au adunat în centrul Londrei pentru un marș organizat de activistul Tommy Robinson, numit mitingul „Unite the Kingdom”; contra-protestele simultane ale Stand Up To Racism și ale grupurilor antifasciste locale au atras aproximativ 5.000 de demonstranți.

La eveniment au luat cuvântul politicieni europeni de extremă-dreaptă, printre care liderul Reconquête din Franța Éric Zemmour, liderul Partidului Popular Danez Morten Messerschmidt, liderul Alianței pentru Uniunea Românilor George Simion, europarlamentarul polonez Lege și Justiție Dominik Tarczynski, deputatul belgian al Vlaams Belang Filip Dewinter și europarlamentarul Alternativa pentru Germania Petr Bystron.

Aproximativ 1.000 de ofițeri au fost desfășurați în oraș, cu alți 500 de ofițeri recrutați din alte forțe, inclusiv Devon și Cornwall, Leicestershire și Nottinghamshire.

Poliția a declarat că 24 de persoane au fost arestate în urma unor violențe „complet inacceptabile” în urma cărora 26 de ofițeri de poliție au fost răniți.

Poliția Metropolitană a cerut ulterior ajutor pentru identificarea altor 28 de persoane suspectate de infracțiuni.

Cele două grupuri s-au ciocnit pe Whitehall și Trafalgar Square, unde poliția călare a încercat să separe protestatarii.

Greva generală din Italia

În Italia, pe 22 septembrie 2025, o grevă generală de 24 de ore convocată de sindicate a avut loc în toată țara, în semn de protesta împotriva complicității Italiei în războiul din Gaza.

Sute de mii de cetățeni au participat, în peste 75 de orașe din toată Italia.

Cu o zi înainte, avusese loc o altă zi de acțiuni mai limitate, care au durat patru ore și au exclus serviciile publice esențiale.

Proteste au avut loc și în San Marino și Bellinzona, Ticino, Elveția și au continuat în următoarele zile, alimentate de modul în care Israelul a interceptat flota cu ajutoare pentru Gaza.

Numărul de participanți a variat de la între 100.000-500.000 pe 22 septembrie la 300.000-400.000 pe 3 și 4 octombrie (cifre menționate de poliție). Conform organizatorilor, numărul de participanți a fost între unu și două milioane, dintre care un milion doar la Roma, pe 4 octombrie.

Flota de ajutoare pentru Gaza

Mii de oameni au ieșit pe străzile marilor orașe din Europa și din alte părți ale lumii, după ce Israelul a interceptat flotila de ajutoare pentru Gaza.

Flota era formată din peste 40 de nave, cu aproximativ 500 de activiști, marcând cea mai mare încercare de acest gen.

Printre activiștii la bordul navelor se numărau activista de mediu Greta Thunberg, nepotul lui Nelson Mandela, Mandla Mandela, fostul primar al Barcelonei, Ada Colau, și mai mulți europarlamentari.

Berlin: Marșul de solidaritate cu palestinienii

Pe 27 septembrie, aproximativ 50.000 de persoane au participat la un marș prin centrul orașului Berlin.

Zeci de mii de protestatari au ieșit pe străzile Berlinului, capitala Germaniei, în semn de solidaritate cu palestinienii din Gaza, cerând încetarea conflictului Israel-Hamas din enclava devastată de război.

Demonstranții au strigat sloganuri precum „Palestina liberă, liberă” și au cerut încetarea crizei umanitare din Gaza.

Protestatarii au cerut, de asemenea, oprirea exporturilor de arme germane către Israel și au cerut sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Israelului, a relatat agenția de știri germană dpa.

Aproximativ 1.800 de polițiști au fost trimiși pentru a monitoriza demonstranții.

Foto: Profimedia