Ungaria și-a anunțat poziția față de mandatul de ARESTARE emis pe numele lui Vladimir Putin de Curtea Penală Internațională

Ungaria și-a făcut publică decizia cu privire la mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin de Curtea Penală Internațională. Prin vocea șefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Budapesta a transmis ce va face dacă liderul Federației Ruse va pune piciorul într-un teritoriu maghiar.

Poziția este cea așteptată: Ungaria NU îl va aresta pe Vladimir Putin, transmite Gergely Gulyas, citat de Radio Free Europe.

Argumentul Ungariei: nu există temei juridic

Joi, Gulyas a declarat că președintele rus nu poate fi arestat întrucât nu există niciun temei juridic pentru a face asta.

Ungaria a semnat şi a ratificat Statutul de la Roma, document în baza căruia a fost înfiinţată Curtea Penală Internaţională (CPI), instanţa ce a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni. CPI susţine că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Fiind chestionat cu privire la acest subiect, Gergely Gulyas a declarat că Statutul de la Roma nu a fost promulgat în Ungaria: „Ne putem referi la legislaţia ungară şi pe baza acesteia noi nu îl putem aresta pe preşedintele rus întrucât statutul CPI nu a fost promulgat în Ungaria”. În plus, șeful de cabinet al lui Viktor Orban insistă că Budapesta „nu şi-a definitivat o poziţie” cu privire la mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin: „Aceste decizii nu sunt cele mai fericite întrucât ele duc lucrurile către escaladare şi nu către pace, aceasta este opinia mea personală, subiectivă”.

Ce riscă Putin

Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin şi al comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea a mii de minori ucraineni în Rusia.

Federația Rusă nu este parte a Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că mandatele de arestare emise de CPI nu au forţă juridică pe teritoriul său. Totuşi, decizia CPI ar putea împiedica deplasarea preşedintelui Putin în oricare din cele 123 de state ce recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.

Pe de altă parte, Moscova nu a negat că a luat mii de copii din Ucraina de la începutul conflictului armat, dar susţine că scopul a fost de a-i proteja.