Vânătoarea de oligarhi pornită de Zelenski ajunge și în România. Cum i-a fost pus pe tavă un afacerist din „Batalionul Monaco”, înainte de atentatul din Principat

În timp ce explozia care l-a vizat pe oligarhul Vadim Ermolaev zguduia Monaco și ridica noi semne de întrebare despre războiul din umbră purtat de Kiev împotriva unor oameni de afaceri controversați, Gândul a descoperit că unul dintre primele episoade ale acestei ofensive s-a consumat discret… în România. În centrul poveștii se află Serhiy Osherovskyi, un om de afaceri cu dublă cetățenie, ucraineană și israeliană, identificat pe teritoriul României și arestat la 6 noiembrie 2025, în baza unui mandat emis încă din 20 octombrie 2022 de Tribunalul Districtual Pechersk din Kiev. După mai multe luni de procese, autoritățile române l-au extrădat, în ciuda unei confruntări juridice tensionate.

Atentatul cu bombă de la Monaco n-a fost doar o știre spectaculoasă despre un milionar ucrainean atacat într-unul dintre cele mai sigure locuri din lume.

EVENIMENT BIAS 2026. Când va avea loc cel mai mare spectacol aviatic din România și ce surprize pregătesc organizatorii

07:17

ACTUALITATE 5 Iulie, calendarul zilei: Ziua Națională a Curajului. La Paris au fost prezentați primii bikini

07:15

Pentru mulți observatori ai scenei politice și economice din Ucraina, explozia care l-a avut drept țintă pe omul de afaceri Vadim Ermolaev a readus în prim-plan un conflict care mocnește de ani întregi și care depășește cu mult liniile frontului.

România, teatrul unei operațiuni discrete

Ermolaev se afla pe lista de sancțiuni aprobată de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și promulgată de președintele Volodimir Zelenski, fiind acuzat că și-a continuat afacerile în Crimeea ocupată de Rusia.

Fostul ofițer al serviciilor secrete externe franceze Claude Moniquet declara, pentru Nice-Matin, că omul de afaceri intenționa să ajungă în Parlamentul European pentru a vorbi despre ceea ce el considera a fi corupția din Ucraina.

Vadim Ermolaev

Dar cu luni înainte ca Monaco să devină scena unui atentat care a făcut înconjurul lumii, România devenea discret teatrul unei alte operațiuni.

Una care nu s-a desfășurat cu explozibili, ci cu mandate de arestare, cereri de extrădare și decizii definitive.

Omul pe care Kievul îl voia cu orice preț

Numele lui este Serhiy Osherovskyi. În documentele oficiale consultate de Gândul apare drept cetățean ucrainean, născut la Mariupol. În timpul procesului de extrădare, avocații au precizat însă că acesta deține și cetățenia israeliană.

În presa ucraineană, numele său apare în numeroase materiale despre personaje influente care au părăsit Ucraina după izbucnirea războiului, unele publicații asociindu-l cu ceea ce a fost numit „Batalionul Monaco” – eticheta dată grupului de oameni de afaceri care și-au stabilit reședința pe Riviera Franceză după invazia rusă. Osherovskyi a negat în repetate rânduri acuzațiile formulate împotriva sa.

Însă mandatul de arestare transmis autorităților române spune o cu totul altă poveste.

Serhiy Osherovskyi/ sursa foto: Facebook

Potrivit procurorilor ucraineni, Osherovskyi era urmărit penal pentru șantaj în formă agravată, comis de un grup infracțional organizat, infracțiune prevăzută de articolul 189 alineatul 4 din Codul penal al Ucrainei.

Nu era acuzat că ar fi acționat singur. Anchetatorii susțin că, împreună cu Andriy Silnikov și Zurab Kvitaishvili, ar fi pus la cale un plan prin care urmăreau să obțină de la un om de afaceri din Kiev nu mai puțin de un milion de dolari.

Sau, dacă victima prefera… 15 Bitcoin, echivalentul aceleiași sume.

Totul sub pretextul recuperării unei datorii pe care anchetatorii o consideră inexistentă.

Scene desprinse dintr-un film cu mafioți

Documentele transmise României descriu o succesiune de întâlniri care, dacă acuzațiile se confirmă, par desprinse dintr-un scenariu cinematografic.

Prima întâlnire ar fi avut loc în noiembrie 2021. Victima, omul de afaceri O.O. Nevedomskyi, ar fi fost chemată la restaurantul Marokana din Kiev. Acolo, susțin procurorii, i s-ar fi cerut să plătească un milion de dolari pentru o datorie care nu exista.

Refuzul nu era o opțiune.

Potrivit anchetei, amenințările au fost repetate, iar unul dintre presupușii complici, Zurab Kvitaishvili, l-ar fi lovit cu pumnul în zona urechii stângi pentru a-i demonstra că amenințările sunt reale.

Anchetatorii susțin că victima, temându-se pentru viața sa, a promis că va plăti. Câteva săptămâni mai târziu, aceeași victimă s-a întâlnit din nou cu unul dintre membrii grupului.

De această dată i s-au cerut 100.000 de dolari ca primă tranșă.

Potrivit documentelor aflate la dosar, omul de afaceri a remis 70.000 de dolari, iar imediat după tranzacție unul dintre presupușii membri ai grupării a fost reținut de poliția ucraineană.

Aceste acuzații au stat la baza mandatului de arestare emis de Tribunalul Districtual Pechersk din Kiev și a cererii oficiale de extrădare adresate României.

România spune „da” extrădării. Dar apare o surpriză de ultim moment

După luni întregi de proceduri, Curtea de Apel Brașov a admis cererea formulată de autoritățile ucrainene.

Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut ulterior hotărârea.

Părea sfârșitul poveștii. Numai că exact atunci avocații lui Osherovskyi au revenit în instanță cu ceea ce au numit „elementul care schimbă tot dosarul”. Era o hotărâre pronunțată de Curtea Supremă a Ucrainei.

Oligarhul se iubește cu o fostă Miss Ucraina/ sursa foto: antikor.info

Apărarea a explicat că documentul nu putuse fi folosit în timpul procesului de extrădare deoarece fusese publicat abia după ce instanțele române rămăseseră în pronunțare.

Mai mult, avocații au cerut Curții de Apel să solicite din nou explicații oficiale Kievului. Argumentul lor era unul simplu.

Până atunci, autoritățile ucrainene justificaseră menținerea cererii de extrădare prin faptul că procurorii formulaseră un recurs aflat pe rolul Curții Supreme.

Între timp, acel recurs fusese respins. Prin urmare, susținea apărarea, România trebuia să afle dacă solicitarea de extrădare mai avea sau nu vreun fundament.

„Respectiva hotărâre definitivă a Curții Supreme din Ucraina este cea care a închis în mod definitiv cercetarea în ceea ce o privește pe persoana extrădabilă”, au declarat avocații în fața instanței.

Aceștia au mers și mai departe.

„Dosarul care făcea obiectul extrădării nu mai există la acest moment”, au susținut ei, argumentând că procurorii ucraineni nu mai aveau nicio cale extraordinară de atac și că predarea devenise lipsită de obiect.

În ultimul său cuvânt, Osherovskyi le-a spus judecătorilor că nu mai înțelege de ce este ținut în arest.

„Curtea Supremă din Ucraina a decis închiderea acestui dosar… Nu mai văd motivul pentru care să rămân în stare de arest”, a declarat acesta prin intermediul interpretului.

El a mai afirmat că, dacă va fi predat autorităților ucrainene, există inclusiv posibilitatea să fie mobilizat și trimis pe front.

Procurorii români au avut o poziție diametral opusă

Reprezentantul Parchetului a respins argumentele apărării și a susținut că problema fusese deja analizată în timpul procesului de extrădare.

Mai mult, procurorul a arătat că autoritățile ucrainene comunicaseră oficial României că hotărârile invocate de apărare „nu afectează temeiul juridic al cererii de extrădare și nu au ca efect clasarea sau încetarea procedurii penale”.

Judecătorii au mers pe aceeași interpretare. Au acceptat hotărârea Curții Supreme a Ucrainei ca probă la dosar, însă au refuzat să mai solicite explicații suplimentare autorităților de la Kiev și au concluzionat că noul document nu reprezintă acel element care să răstoarne hotărârea definitivă de extrădare.

În final, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă, iar predarea lui Serhiy Osherovskyi către autoritățile ucrainene a rămas definitivă, fiind dispus extrădării.

Un element extrem de interesant, care merită menționat este acela că înainte ca autoritățile române să îl identifice și să îl aresteze în baza mandatului emis de Ucraina, Serhiy Osherovskyi trecuse și prin Ungaria (țară ostilă Ucrainei).

Potrivit avocaților săi, Tribunalul din Budapesta respinsese cererea de extrădare formulată de Kiev. Ei au cerut ca și instanța din România să țină cont de această decizie, însă autoritățile române au decis că Osherovskyi poate fi predat.