Alegerile prezidențiale, în viziunea avocatului Toni Neacșu /”Dacă nu schimbăm nimic, ne așteptăm cumva la alt rezultat?”/ “CCR, agent electoral”

Ultima anchetă legată de elucidarea modului în care a fost finanțată campania electorală a candidatului independent Călin Georgescu este cea în care IGPR s-a sesizat din oficiu pentru a investiga circumstanțele în care au fost realizate finanțările activităților de promovare ale acestuia. Însă, primul dosar a fost deschis de Parchetul General în data de 5 decembrie 2024. A fost tot o sesizare din oficiu în baza indiciilor privind posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe după analizarea documentelor desecretizate prezentate în ședința CSAT referitoare la campania lui Călin Georgescu.  Cercetările vizează indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni electorale care ar fi influenţat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat. Sesizarea vizează și infracţiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalităţi legate de provenienţa şi utilizarea sumelor folosite pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale. Până acum, nimic nou. Nicio mișcare, nu s-a trecut de faza in rem.

În 6 decembrie 2024 a urmat deschiderea unui alt dosar, la DIICOT, după analiza făcută de procurorul general Alex Florența. Ancheta e concentrată pe posibile infracțiuni  electorale și financiare, incluzând suspiciuni de spălare de bani și operațiuni ilegale cu programe informatice. De la STS a sosit toată documentația, au fost detașați de la DCCO mai mulți ofițeri care să sprijine ancheta întrucât este vorba de un volum foarte mare de informații. Și ANAF a transmis rezultatul verificărilor legate de fluxurile financiare și sursele de bani care au alimentat campania prezidențială pentru Călin Georgescu.

În 8 decembrie, două imobile și sediul firmei principalului sponsor a lui Călin Georgescu, Bogdan Peșchir au fost percheziționate, inclusiv autoturismul personal. S-au ridicat mai multe înscrisuri și unități de stocare și telefoane. S-au efectuat și percheziții informatice.

ALEGERI 2025 George Simion vrea Guvern de uniune națională. Nicușor Dan: Îl doresc pe Bolojan

00:25

ALEGERI 2025 ÎNTREBAREA lui Simion pentru Nicușor: Cine este persoana care a DONAT 600 de mii de lei pentru campanie

00:16

După cum se știe, procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție şi ofiţeri de la DCCO și Direcția de criminalitate informatică au descoperit portofele electronice cu criptomonede în valoare de 7 milioane de euro, pe numele lui Bogdan Peșchir, alias „bogpr” pe platforma TikTok. În prezent, elanul din decembrie pare să se fi atenuat. Această perioadă de tăcere din partea autorităților pare să fie de bun augur pentru candidatul Călin Georgescu.

„Mă așteptam să văd că DIICOT-ul deschide dosare pe trădare”

Invitatul de la Gândul Exclusiv, cunoscutul avocat Toni Neașcu (fost magistrat și membru CSM) a fost întrebat dacă nu cumva toată această lipsă de informații, de explicații și de celeritate din partea autorităților statului în desfășurarea acestor anchete face ca atmosfera să devină incendiară, să sporească indignarea, frustrarea și simpatia față de candidatul Călin Georgescu.

„Faptul că nu iese nimic public nu face altceva decât să creeze în percepția tuturor impresia că nu există. N-are ce să fie scos, pentru că nu există acele probe sau nici măcar acele anchete atât de importante care ar fi putut să ducă la ceva. Asta e prima idee. Acum, sigur că în măsura în care noi nu știm dacă mai există ceva, dacă au mai existat dovezi pe care Curtea Constituțională să le aibă în vedere când a pronunțat acea hotărâre, pentru că din conținutul hotărârii rezultă că ei n-au avut în vedere decât ce știm și noi public și am citit. Oamenii nu pot crede decât… Băi, asta este, au făcut-o acum, mai caută și ei să vadă dacă pot găsi ceva, dar retroactiv, pentru că înainte nu erau.

Nu cred că e timp ca până la următoarele alegeri să vedem rezultatul unor mari anchete. De altfel, eu, din spațiul public cel puțin, nu am auzit să se fi pornit anchete care să aibă legătură totuși, cât de cât, cu gravitatea faptelor care erau atunci aruncate în spațiul public. Da, adică am văzut anchete din acestea micuțe. Da, cel mai mare era cu acel bogpr pe care în momentul de față îl caută pur și simplu să vadă de unde are banii sau ceva de felul ăsta și dacă i-a gestionat corect. Dar trebuie făcută o legătură. Să o luăm așa. Curtea Constituțională a spus că au fost nereguli în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale. Ori, eu, dacă mă uit în lege, văd că aceste nereguli se sancționează în prima fază cu contravenții aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă. Nici măcar amenzi contravenționale nu s-au aplicat. Dacă există, mă rog, indiciile săvârșirii unei infracțiuni se trimit la parchet.

Poate n-au avut ce să sancționeze pentru că nu au identificat o astfel de greșeală potrivit legislației. Adică e o diferență enormă între ce a spus Curtea Constituțională și ceea ce vedem noi că au făcut autoritățile care trebuiau să facă asta. E un prim pas doi. Au existat ingerințe ale unui stat străin în campania noastră electorală… Ba mai mult, s-a lăsat de înțeles că persoane implicate în alegerile din România, în campanie și candidați au intrat în legătură cu puteri străine și reprezintă interesele acelei puteri străine.

Păi, mă scuzați, asta e infracțiunea de trădare. Adică mă așteptam să văd că DIICOT-ul deschide dosare pe trădare. Asta înseamnă trădare. Să intri în legătură cu, mă rog, un stat străin pentru a-i reprezenta interesele în mod nelegal în țara ta. Una din forme. Sunt mai multe, dar nu vedem așa ceva. Da, vedem nimicuri, că au prins doi din aceia legionari, care nu erau legionari, că aveau cuțite asupra lor… Adică trebuie să vedem lucrurile mari, trebuie să vedem anchetele mari. Nu cred că le vom vedea în perioada următoare, din păcate”, a explicat avocatul.

“Avem instituții care nu funcționează în România!”

În urmă cu patru ani, una dintre cele mai explozive anchete legate de alegeri a fost cea privitoare la alegerea primarului de la Sectorul 1, Clotilde Armand. La acea vreme încă la exista SIIJ (Secția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați). Acolo a fost deschis dosarul, întrucât în ecuația anchetei era vorba și de implicarea unui procuror –președinte BEJ. Apoi dosarul a ajuns la Parchetul General după ce SIIJ a fost desființată. Și după patru ani s-a dat clasare. Cu puțin înainte a a debuta alegerile locale din 2024. Nimeni nu a răspuns pentru noaptea în care sacii cu voturi și procese verbale au fost devastați de personaje care nu aveau dreptul să se afle în sediu la acel moment.

În cazul în care anchetele declanșate acum în legătură cu toată campania lui Călin Georgescu nu vor fi finalizate până la data la care va debuta votul din luna mai 2025 pentru un nou președinte al României, cui ar mai folosi adevărul dacă acesta ar devoala infracțiuni și infractori?

Avocatul Toni Neacșu afirmă că mai există și cealaltă variantă, ca după o perioadă de trei-patru ani, să nu fie tras nimeni la raspundere pentru că s-ar putea ajunge și la concluzia că nu există fapte penale și, drept urmare, nici vinovați.

“Bun, dar e valabilă și varianta cealaltă. Ce ne vom face dacă peste trei, patru ani, de fapt, vom avea demonstrația clară că nu a existat absolut nimic nelegal la mijloc? Ce vom face atunci? Da, și între timp, eventual vom avea un alt președinte, pentru că urmează să se țină aceste alegeri? Poate Călin Georgescu, poate altcineva. Dar, ca idee, ce ne vom face? Adică și într-un caz și altul, situația stă cât se poate de prost, în sensul că acea Constituție pe care spunem că o respectăm toți este încălcată și într-un caz și în altul. Și ce mai demonstrează? Că avem instituții care nu funcționează în România. Pentru că dacă într-adevăr domnul Georgescu reprezenta acest pericol, nu trebuia să ajungă până în punctul în care să participe la alegeri și să fie și câștigător al primului tur. Dacă într-adevăr acele informații existau. Și nu le-au inventat peste. Cine? Serviciile, sigur că da. De unde au apărut acele informații între primul tur și validare. Nu se poate. Existau? Da.

La fel, nu și-a făcut datoria Curtea Constituțională. Curtea Constituțională este cea care a creat un filtru constituțional pentru candidatură la funcția de președinte. A venit în cazul doamnei Șoșoacă și a spus: Domnule, pe lângă ce scrie în lege, da, pe lângă ce scrie în lege, noi mai adăugăm de la noi câteva criterii constituționale legat de jurământ, legat de aderența la valorile democrației, la valorile constituție și așa mai departe. Bănuiesc că au trecut toți candidații prin acest filtru, nu numai pe doamna Șoșoacă”. Noi nici acum nu știm cât de grave sunt din punct de vedere constituțional declarațiile doamnei Șoșoacă. Nu știm asta, decât că a noastră Curtea Constituțională spune «domnule-s grave!» și dacă faci astfel de declarații nu mai ești demn să depui jurământul de președinte dacă ești ales și atunci te scot din cursă. Nu știu dacă asta-i chiar o valoare democratică. Nu știu dacă asta e o chiar o valoare democratică pe care ne-a impus-o Curtea Constituțională (…) Mi-e greu și mie să văd totuși, pentru că m-aș aștepta să văd că se aplică aceeași măsură tuturor, tuturor candidaților, tuturor situațiilor juridice. Așa ar fi normal. Adică nu putem să-i judecăm cu unități de măsură diferite, în funcție de cine sunt sau ce fac ei, inclusiv în ceea ce privește finanțarea campaniei.

Hai să ne înțelegem! Am văzut că și pe la PNL lucrurile nu stau prea în regulă. Da, adică tot niște indicii privind o nereguli în ceea ce privește finanțarea și mai ales modul de cheltuire a acelor bani. Da, și dacă mergem la Autoritatea Electorală Permanentă pe pagina ei, o să vedem că ea dă anumite contravenții pentru astfel de nereguli. Doar că se pare că acolo nu sunt suficient de grave încât să fie luate în discuție măcar de Curtea Constituțională. Lucrurile sunt foarte complicate. Din punctul ăsta de vedere, bănuiesc, cu toată hotărârea asta, mă rog, nu-i hotărâre, e un raport, raportul ăsta al Comisiei de la Veneția, bănuiesc că nu se va întâmpla absolut nimic. Vom merge târâș-grăpiș către următoarele alegeri din 4 mai și vom mai vedea atunci ce se va mai întâmpla în funcție de cum mai e lumea…”, a precizat Toni Neacșu.

„Avem același președinte, același CSAT, aceiași șefi ai serviciilor secrete, ba chiar același prim-ministru”

În ce privește raportul Comisiei de la Veneția despre modul în care au fost anulate alegerile prezidențiale din România,  renumitul avocat a subliniat la Gândul Exclusiv că acesta reprezintă “una dintre cele mai dure radiografii pe care o instituție europeană a făcut-o democrației noastre constituționale, adică regulilor pe care noi le aplicăm în perioada electorală și inclusiv în ceea ce privește modul de funcționare a Curții Constituționale”.

„Asta a făcut Comisia de la Veneția. A venit și a spus «Domnule aveți o Curte Constituțională care…» Urât, rău de tot! Știm că de fiecare dată când aveam vreun astfel de raport se făcea o comisie de criză, în primul rând, pe la Ministerul Justiției, ieșeau, îl analizau, aveam o conferință de presă în care ne spuneam da, domnule, au dreptate sau dimpotrivă, n-au dreptate, după interesele politice ale fiecăruia, dar luau în considerare și stabileau: vom face aia, vom face aia! Mai ales că ne așteaptă alegeri.

Și sper că ați observat, că asta am vrut să spun la început, cu aceiași oameni în pozițiile-cheie, nu se schimbă nimic în 4 mai, față de 6 decembrie, avem același președinte, avem același CSAT, aceiași șefi ai serviciilor secrete, ba chiar același prim-ministru, care e și membru în CSAT și aceeași autoritate electorală. Păi, dacă nu schimbăm nimic și aceeași Curte Constituțională era în aceeași componență, să ne înțelegem! Dacă nu schimbăm nimic, ne așteptăm cumva la alt rezultat?, a spus avocatul.

“Curtea Constituțională trebuie să aibă în vedere tot ansamblul de consecințe pe care îl produc hotărârile lor!”

 Fostul judecător Toni Neacșu a fost întrebat și ce crede că s-ar întâmpla dacă lui Călin Georgescu i-ar fi interzisă candidatura știut fiind că una dintre variante este aceea că s-ar crea un imens scandal, manifestații ce ar putea degenera în violențe, haos și anarhie, apoi dictatură.

“Și să nu urmeze dictatura și să rămână numai anarhie și tot ar fi un dezastru pentru noi, pentru societatea noastră, pentru stat! O perioadă, în sensul acesta, adică în sensul că ar exista tulburări din acestea. Doamne ferește! Și așa avem problemele pe care le avem la nivel economic. Asta ne mai trebuia în momentul de față. Bun, mi-e greu acuma să fac o predicție. Mi-e greu din mai multe considerente. Ideea este următoarea. Eu simt că în România există în momentul de față ceea ce o numesc un fel de stare preinsurecțională.

Adică văd o sumedenie de oameni extraordinar de nemulțumiți, uneori în zona iraționalului chiar, pentru că atunci când încerci să intri în argumente, îți refuză absolut orice fel de argument. Nu contează absolut nimic. Are mai puțină importanță asta, ideea că s-a ajuns la acea stare de lucruri în care nu-i mai interesează. Nu mai văd, văd doar negru în fața ochilor, ca să spunem așa. Ori asta caracterizează exact ceea ce vă spun, societăți sau eu, sper, o parte mică a societății românești într-o stare din aceasta.

Bun, poate e puțin forțat să spun preinsurecțional, în sensul că ieșim pe stradă și rezolvăm problema, că ei cred că dacă se iese pe stradă, se rezolvă toate problemele. Ceea ce între noi fie vorba, nu este adevărat. Și acum…Bănuiesc că instituțiile noastre atâta maturitate mai au, și pricepere, să analizeze toată această stare de lucru și să prevadă dacă, într-adevăr, raportat la ce se va întâmpla cu candidaturile pentru 4 mai, vor exista astfel de riscuri sau nu, pentru că atunci punem în discuție chiar securitatea acestei țări din toate punctele de vedere. Una peste alta, una peste alta, eu știu așa: Curtea Constituțională nu este o instanță de judecată, ei nu sunt judecători, ei nu iau decizii exclusiv juridice pe baza Constituției. Nu.

Ei sunt un organ politic, jurisdicțional, care iau decizii politice îmbrăcate în haine juridice. Din acest punct de vedere, cred, Curtea Constituțională trebuie să aibă în vedere tot ansamblul de consecințe pe care îl produc hotărârile lor. Așa cum, de exemplu, în 6 decembrie nu a avut în vedere toate aceste efecte asupra stabilității și funcționării la nivel democratic a țării noastre, pentru că noi nu mai funcționăm corect, în momentul de față. Nu mai funcționăm. Avem un președinte care nu se bucură de credibilitatea legitimității sale și nu numai pe plan intern și pe plan extern. Avem un guvern care a preluat o parte din această ilegitimitate a președintelui. Vrem nu vrem, pentru că desemnarea aceea a domnului Ciolacu a făcut-o, ce să vezi, tot domnul Iohannis, și mai avem și un Parlament absolut fărâmițat din punctul meu de vedere, unde mari decizii nu prea se pot lua și oricum, unde o majoritate parlamentară e de acord cu ceilalți doi dinainte, să spunem așa, nu funcționează lucrurile cum trebuie.

Curtea Constituțională trebuia cumva să aibă în vedere și aceste lucruri, pentru că n-are doar o responsabilitate juridică, cum are un judecător de scaun. Știți foarte bine, un judecător de scaun nu se uită în stânga, nu se uită în dreapta, nu se uită la ce cere societatea. Nu se uită nicidecum la proteste și nu trebuie să se uite și nu judecă la cererea străzii. Se uită în lege. Absolut. Judecătorii pătimași sunt justițiari, să se ducă în altă parte, în Vestul Sălbatic, unde vor. Spun asta pentru că, din păcate, mai avem și astfel de judecători”, a conchis Toni Neacșu.

CCR și precedentul stabilit prin cazul Șoșoacă. “Decizia ca atare de eliminare sau nu a unui candidat va fi subiectivă!”

Se poate spune că Curtea Constituțională, prin decizia pe care a luat-o în 6 decembrie 2024, a fost, se dovedește a fi fost un bun agent electoral pentru Călin Georgescu? Este întrebarea la care avocatul Neacșu a dat un răspuns categoric afirmativ:

„Da! Absolut. Eu nu știu ce ieșea în al doilea tur. Am văzut și eu sondajele, dar nu am de unde să știu. Însă eu, personal, cunosc oameni care înainte fie nu auziseră de Călin Georgescu, fie nu avuseseră nicio intenție să-l voteze și care, după ce s-a întâmplat, sunt cu el până la capăt, până în pânzele albe, asumându-și niște comportamente din acestea iraționale. Da, asumându-și-le, de neînțeles pentru mine, pentru că sunt din cercul meu și văd asta, să știți, în cercuri concentrice, adică din ce în ce mai numeroase. Din păcate, aici ne-a adus. Sigur e cel mai bun vehicul electoral.

Curtea Constituțională, teoretic, strict la nivel teoretic, da, chiar și după recomandările astea ale Comisiei de la Veneția va putea descalifica ca fiind neconstituțională orice candidatură la viitoarele alegeri. Și a stabilit deja un precedent. Diana Șoșoacă a stabilit deja niște criterii, cele din acea hotărâre prin care va putea trece absolut orice candidat. Din păcate, acele criterii nu sunt obiective, sunt pur subiective. Și atunci sigur că și decizia ca atare de eliminare sau nu a unui candidat va fi subiectivă. Dacă evaluezi exclusiv niște declarații care pot spune orice, sigur că poți trage orice concluzii din acele declarații”, a declarat avocatul.

 „Trebuie să schimbăm procedurile după care funcționează Curtea Constituțională!”

Despre o reorganizare a modului în care funcționează Curtea Constituțională se vorbește de multă vreme și oridecâte ori CCR a dat unele decizii discutabile dar general obligatorii și de imediată aplicare au existat analize acide. În spațiul public au fost numeroase comentarii legate de politizarea excesivă a Curții. Avocatul Toni Neașcu, care are experiența de vechi magistrat și președinte de instanță, dar și pe aceea de avocat după ce a decis să părăsească magistratura, a explicat, în interviul Gândul Exclusiv, ce schimbări ar fi utile pentru ca CCR să-și recapete poziția de demnitate știrbită de multe ori de îndoiala cetățenilor.

“Marea problemă cu Curtea noastră Constituțională e că regulile de bază de organizare și funcționare sunt prevăzute în Constituție, nu le putem modifica. Însă sunt foarte multe lucruri care se pot face prin legea organică, respectiv prin anumite regulamente. Adică nimic nu oprește partidele politice, ele și cele care până la urmă numesc judecătorii la Curtea Constituțională, să facă acest lucru după niște criterii obiective prin care să trimită numai oameni profesioniști, nu foști membri de partid, de exemplu, sau persoane care au stat în spatele partidului, mă rog, și le-au reprezentat interesele și înainte, să trimită numai profesioniști. Asta este una. Doi la mână, ne-a spus-o Comisia de la Veneția.

Trebuie să schimbăm procedurile după care funcționează Curtea Constituțională. Trebuie să avem proceduri. M-am uitat la vecinii noștri și prietenii noștri moldoveni. Să știți că ei au un cod de procedură constituțională, un ditamai codul, unde se scrie negru pe alb exact pas cu pas – ce face Curtea Constituțională, pe cine citează la judecată, cum îi permite să ia cuvântul.. că au dreptul la apărare, ce înseamnă probe…

Adică absolut tot ceea ce ne-a spus nouă Comisia de la Veneția în Moldova se găsește. N-ar trebui nici măcar să-l traducem că e românesc și acela. Îl luăm. Deci se pot face. Dar pentru asta trebuie voință politică, voință politică nu neapărat de a reforma Curtea Constituțională, voință politică de a renunța la influența pe care partidele o au și și-o doresc prin intermediul Curții Constituționale să o exercite!”, a spus avocatul.

CITEȘTE ȘI:

În ce condiții ar rămâne Klaus Iohannis cu toate PRIVILEGIILE, dacă Parlamentul ar vota suspendarea. Av. Toni Neașcu: „Singura lui soluție ar fi demisia!”

De ce NU se va judeca în ianuarie cererea lui Călin Georgescu la CEDO. Avocatul Toni Neacșu: „Să spun ce urmează să se judece cu adevărat?”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele