Marte, planeta roșie sau planeta albastră?

Planeta roșie continuă să fascineze oamenii de știință, iar misterele sale par inepuizabile. De mai mult timp, datele adunate de misiunile spațiale indică faptul că Marte a avut, în trecut, apă curgătoare la suprafață. Deltele fluviale, mineralele modificate de interacțiunea cu apa și alte structuri geologice au creionat treptat imaginea unei planete umede, total diferită de cea aridă din prezent. Rămâne însă învăluită în mister o întrebare cheie: ce tip de climă a avut planeta Marte? A fost caldă, fierbinte, umedă sau aridă? A fost dominată de gheață sau a fost un ocean stabil și bine delimitat?

Un ocean în emisfera nordică, acum 3 miliarde de ani

Un nou studiu aduce indicii redutabile în favoarea celei de-a doua ipoteze. Potrivit cercetărilor implicați, acum aproximativ 3 miliarde de ani, un vast ocean ar fi acoperit aproape întreaga emisferă nordică a Planetei Roșii, transformând-o într-o adevărată „planetă albastră”, scrie IFL Science.

SCANDALOS Andrei Caramitru s-a speriat că se întorc în România „cocalarii, interlopii, clanurile, dacii liberi”, după votul din Germania: „Îi apucă pandaliile și violența pe aici vai de capul nostru”

00:14

Andrei Caramitru s-a speriat că se întorc în România „cocalarii, interlopii, clanurile, dacii liberi”, după votul din Germania: „Îi apucă pandaliile și violența pe aici vai de capul nostru”

EXTERNE Războiul dintre merdenea și croissant a ajuns în presa franceză. Publicația Le Monde a scris despre revolta românilor

23:22

Concluziile reies din analizarea Valles Marineris, cel mai mare sistem de canioane din cadrul Sistemului Solar, care se întinde pe mai bine de 4.000 de kilometri lungime și 200 kilometri lățime. Cercetătorii au investigat mai ales regiunea Coprates Chasma, din sud-estul canionului, despre care se crede că a adăpostit cândva un bazin lacustru de mari dimensiuni.

Aspectul care a surprins cel mai mult vizează depozite geologice aflate la baza versanților abrupți, așa-numitele „scarp-fronted deposits”. Acest tip de formațiuni relevă existența unor cursuri de apă care se revărsau precis în interiorul canionului.

Interesant este faptul că toate aceste depozite se creează la aproximativ aceeași altitudine, între minus 3.750 și minus 3.650 de metri. Observația sugerează un nivel al apei relativ stabil în interiorul canionului, cu adâncimi care, în anumite puncte, ar fi putut atinge circa 1.000 de metri. Într-o astfel de ipoteză, câmpiile joase din emisfera nordică a planetei, situate la altitudini chiar mai reduse, ar fi fost de asemenea inundate.

„Prin studiul nostru am reușit să aducem dovezi despre cel mai adânc și mai vast ocean identificat vreodată pe Marte, care ar fi acoperit întreaga emisferă nordică”, a declarat Ignatius Argadestya, autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea din Berna.

A existat viață pe Marte, posibilă fostă planetă albastră? Ipoteza îndrăzneață a noului studiu

Existența unui ocean atât de vast sugerează că Planeta roșie din prezent are potențialul de a fost locuită. Totuși, dacă Marte a susținut sau nu forme de viață rămâne un mister, mai mai ales că misiunea Mars Sample Return a fost anulată recent de SUA.

„Cunoaștem astăzi că Marte este o planetă uscată și roșie. Totuși, rezultatele noastre arată însă că, în trecut, ea a fost albastră, asemănătoare Pământului. De asemenea, mai dovedește faptul că apa este o resursă importantă pe o planetă și ea poate dispărea la un moment dat”, a subliniat Argadestya, adăugând că descoperirea evidențiază fragilitatea apei la scară planetară.

„Acest proiect este deosehit de incitant pentru cercetătorii din domeniul geologiei întrucât ne permite transferul unor concepte dezvoltate în studiile geologice de pe Pământ la alte procese de pe Marte, folosind o abordare sedimentologică”, a explicat la rândul său Fritz Schlunegger, profesor de geologie exogenă la Universitatea din Berna.

Următorul pas planificat de echipă este analiza compoziției mineralogice a depozitelor. Aceste investigații, cum este și prezenta, vor fi efectuate de pe orbită, cu ajutorul sondelor ExoMars Trace Gas Orbiter și Mars Express ale Agenției Spațiale Europene, precum și Mars Reconnaissance Orbiter al NASA.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Până în anul 2032 am putea avea deschis primul hotel pe Lună. Cât va costa o vacanță spațială

Oamenii de știință au detectat primul fulger de pe planeta Marte, în locul unde se crede că a existat cândva formă de viață

Avertismentul oamenilor de știință de la NASA asupra unui risc major. Aproximativ 560.000 de sateliți ar putea orbita Pământul: „O amenințare gravă”

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.