35 de ani de la primele ALEGERI prezidențiale și parlamentare libere din România. Cine au fost deputații și senatori aleși în Duminica Orbului

Pe 20 mai 1990 se organizau în România primele alegeri libere, care au dus la intrarea în Parlament a 27 de formațiuni politice, dintre cele câteva zeci înregistrate la Tribunalul București în cele patru luni care trecuseră de la Revoluția din decembrie 1989.

Scrutinele organizate pentru alegerea șefului noului stat democratic și a puterii legislative, pentru un mandat de numai doi ani, se organizau în contextul tulbure de la începutul anului 1990, când „golanii” strânși în Piața Universității cereau aflarea adevărului despre Revoluție și implementarea Punctului 8 din Proclamația de la Timișoara.

Fenomenul denumit „Golaniada”, nume dat după ce manifestanții au fost numiți „golani” de Ion Iliescu, a început pe 22 aprilie 1990, când Piața Universității a fost ocupată de demonstranți și proclamată „Zonă liberă de neocomunism”, iar mișcarea a luat sfârșit aproape două luni mai târziu, brutal, când Ion Iliescu a chemat minerii în Capitală, pentru a ”curăța” Piața Universității.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

La alegerile generale din 20 mai 1990, din totalul alegătorilor de pe listele permanente, de 17,2 milioane, au votat pentru Adunarea Deputaților 14,82 milioane, o cifră similară, cu 750 de voturi mai mare, fiind pe buletinele pentru Senat.

Alegerile prezidențiale din 1990, singurele în care președintele a fost ales din primul tur

Sursa: Mediafax Foto

A fost o prezență-record pentru scrutinele de după 1989, de aproximativ 86,2%, așa cum reiese din procesul verbal privind rezultatele alegerilor din 1990, publicat în Monitorul Oficial.

De altfel, alegerile prezidențiale organizate pe 20 mai 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin.

La dezbaterea televizată din 17 mai 1990, difuzată de postul public de televiziunea, românii aveau să afle agenda și atitudinea față de procesul electoral al celor trei candidați la prezidențiale: Ion Iliescu, Ion Rațiu și Radu Câmpeanu.

S-au prezentat la urne peste 14,8 milioane de români și au fost peste 14,3 milioane de voturi valabil exprimate, din totalul de 17,2 milioane, potrivit listelor de alegători. Reiese o prezență la vot de 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, nivel care nu a mai fost atins în următoarele șapte scrutine.

Ion Iliescu a fost ales președinte după ce a primit din primul tur peste 12,2 milioane de voturi, respectiv 85,07% din voturile valabil exprimate. El fusese ales de 95,63% din alegătorii cu vot valabil exprimat din Vaslui și a primit chiar 76,76% din voturile valabile din București.

Numărul semnăturilor pentru a intra în cursa electorală pentru Președinție era, în 1990, de doar 100.000, față de 200.000 de semnături necesare pentru înscrierea în cursa prezidențială din 2025.

Parlament cu peste 500 de aleși

Baza legală a alegerilor, Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990, a stabilit primele reguli pentru alegerile membrilor Parlamentului și a președintelui României.

„Parlamentul României, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat, precum și Președintele României se aleg prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat”, arăta actul normativ.

În 1990, secțiile de votare s-au deschis la ora 06:00 și s-au închis la ora 23:00, în timp ce în 2025, secțiile de votare din România – dar și cele aproape o mie din diaspora – s-au deschis la ora 07:00 și s-au închis la ora 21:00.

La alegerile generale au fost aleși 396 de deputați (dintre care 9 din partea minorităților naționale) și 119 senatori, deci un prim Legislativ post-Revoluție cu 515 parlamentari.

Pentru aceste locuri au fost depuse 5.700 de candidaturi pe listele a 71 de formațiuni pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat, iar în calitate de independenţi, 212 persoane şi-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 126 pentru Senat.

Printre veteranii aleși în 1990 încă prezenți pe scena publică se numără Augustin Zegrean și Varujan Vosganian.

Adunarea Deputaților din 1990 a fost dominată de aleșii FSN, cu 66,4% din totalul mandatelor:

1. Frontul Salvării Naționale – 263 de mandate
2. Uniunea Democrată Maghiară din România – 29 mandate
3. Partidul Național Liberal – 29 mandate
4. Partidul Național Țărănesc creștin și democrat – 12 mandate
5. Mișcarea Ecologistă din România – 12 mandate
6. U.R.- P.U.N.R. din Transilvania și Partidul Republican – 9 mandate
7. Partidul Democrat Agrar din România – 9 mandate
8. Partidul Ecologist Român – 8 mandate
9. Partidul Socialist Democratic Român – 5 mandate
10. Partidul Social Democrat Român – 2 mandate
11. Gruparea Democratică de Centru – 2 mandate
12. Comunitatea Lipovenilor din România – 1 mandat
13. Forumul Democratic al Germanilor din România – 1 mandat
14. Partidul Democrat al Muncii – 1 mandat
15. Partidul Liber Schimbist – 1 mandat
16. Partidul Reconstrucției Naționale din România – 1 mandat
17. Partidul Tineretului Liber Democrat din România – 1 mandat
18. Uniunea Armenilor din România – 1 mandat
19. Uniunea Bulgară din Banat – Asociația Culturală Bulgară din București – 1 mandat
20. Uniunea Democrată a Sîrbilor din România – 1 mandat
21. Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România – 1 mandat
22. Uniunea Democratică Turcă Musulmană – 1 mandat
23. Uniunea Elenă din România – 1 mandat
24. Uniunea Democrată a Romilor din România – 1 mandat
25. Uniunea Liberală „Brătianu” – 1 mandat
26. Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski” – 1 mandat
27. Uniunea Ucrainienilor din România – 1 mandat

La Senat au primit mandate reprezentanții a șapte formațiuni și un independent, Antonie Iorgovan, care și-a câștigat apelatativul de „părintele Constituției”. Legea fundamentală a ţării a fost adoptată de primul Parlament la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendum naţional la 8 decembrie 1991.

Cele mai multe mandate din Senatul ales în 1990, 76,4%, au revenit tot FSN:

• Frontul Salvării Naționale – 91 mandate
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 12 mandate
• Partidul Național Liberal – 10 mandate
• U.R.- P.U.N.R. din Transilvania și Partidul Republican – 2 mandate
• Mișcarea Ecologistă din România – 1 mandat
• Partidul Ecologist Român – 1 mandat
• Partidul Național Țărănesc creștin și democrat – 1 mandat
• Independentul Antonie Iorgovan

Foto: Sala de ședinte a fostei Mari Adunări Naționale (MAN) din timpul regimului comunist și a Parlamentului între 1990 și 1994 / Mediafax Foto

CITEȘTE ȘI:

35 de ani de la startul ”GOLANIADEI”. Momentele-cheie ale fenomenului Piața Universității

Profețiile lui Ion Rațiu. Interviul „dezgropat” după 30 de ani: „Avem datorii și vor mai crește, am irosit banii din tezaurul țării”

„Cred că mi-am făcut datoria față de țară.” Testamentul politic al lui Corneliu Coposu, găsit întâmplător după 20 de ani

PREZENȚA la alegerile parlamentare din perioada 1990-2020. Cu cât a SCĂZUT numărul românilor care au mers să voteze la ultimele nouă scrutine

Istoria alegerilor PREZIDENȚIALE din România (1990 – prezent). Confruntările din Turul 2. Premiera anului 2024!