Avocatul Poporului se justifică: CDR i-a acordat rangul de ministru, Ponta privilegiile aferente

Redactor:
Anca Simina
Explicația dată ordonanței prin care lui Victor Ciorbea și adjuncților săi li s-au oferit noi beneficii este aceea că Avocatul Poprului vea rang de ministru, nu și privilegiile acestei funcții.

După cadoul pe care Guvernul Ponta i l-a făcut prin ordonanță de urgență, fără dezbatere publică și fără a-și anunța decizia, instituția Avocatului Poporului a transmis astăzi o primă explicație.

Prin justificările detaliate, punct cu punct, mai jos, Avocatul Poporului își asumă, indirect, că propunerile pentru aceste modificări i-au aparținut,au fost transmise Guvernului fără a fi puse anterior în dezbatere publică „din cauza timpului scurt în care actul normativ trebuia adoptat” și îl contrazice, practic, pe premierul Victor Ponta care a susținut public, la întrebările jurnaliștilor, că „sunt povești nemuritoare”.

„Asta e o mică poveste. Dumneavoastră ați citit, știu și unde ați citit povestea asta, nu vă mai luați pentru că acolo unde citiți dumneavoastră sunt povești nemuritoare”, replicase joi premierul Ponta, după ce gândul relatase ce conține ordonanța de urgență nr. 48/2014.

1. De ce a intrat Avocatul Poporului în lista scurtă a instituțiilor exceptate de la restricțiile fiscal-bugetare impuse în 2012 pentru tipărituri și bunuri de protocol, „inclusiv zile aniversare”?

Prin ordonanța adoptată în Guvern pe 26 iunie sub imperiul urgenței cu care trebuia reglementat Mecanismul Național de Prevenire a Torturii în Locurile de Detenție, instituția condusă în prezent de Victor Ciorbea a primit, printr-o nexcepție de la regula generală in sistemul bugetar, privilegiul de a cumpăra „tipărituri și bunuri pentru acțiuni de protocol, precum și pentru zile festive, inclusiv zile aniversare”. De la restricția generală în sistemul bugetar erau exceptate până acum doar Parlamentul, Guvernul, Președinția, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională și Curtea Supremă.

În prima explicație publică pe această temă, Avocatul Poporului transmite astăzi că instituția a primit aceste drepturi ca urmare a faptului că titularul funcției are, prin legea din 35/1997 dată de Convenția Democrată – printre liderii căreia se număra la acea vreme și Victor Ciorbea, actualul ocupant al funcției – rang de ministru. „În aceste condiții, pentru excluderea oricărui echivoc, reprezentanții instituției Avocatul Poporului au propus ca aceasta să fie nominalizată alături de celelalte instituții publice exceptate de la prevederile art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26 /2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative”, se arată în explicația oferită de purtătorul de cuvânt, Matei Vârtosu. Acesta precizează și că noua reglementare „nu implică fonduri suplimentare pentru cheltuielile de protocol, ci permite folosirea bugetului deja alocat pentru acest tip de activități”.

Potrivit legilor în vigoare, rang de ministru li s-a conferit, de-a lungul timpului, președintelui Curții Constituționale, președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților, șefului Cancelariei Primului-Ministru, Secretarului General al Guvernului, consilierilor prezidențiali, președintelui Consiliului Concurenței, președintelui AEP, directorului SRI, directorului SIE și, din februarie 2013, președintelui ICR. Nu toate aceste instituții sunt însă în lista excepțiilor instituite în 2012, așa cum se poate vedea mai jos:


Sursa: OUG 26-2012, în vigoare, în această formă, până ieri, când s-a alăturat și Avocatul Poporului.

2. Cum se acordă bonusul „cazare și transport”

Potrivit ordonanței de urgență 48/2014 publicată în M Of. 485 din 30 iunie, Avocatul Poporului și adjuncții care nu au locuință în București își vor deconta cheltuielile de cazare și de transport, din localitatea de domiciliu până în Capitală, nefiind menționat niciun plafon. Dacă, așa cum gândul a relatat, actualul ocupant al funcției de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, nu este în această situație, trei dintre cei patru adjuncți ai săi sunt beneficiari direcți. Acestora li se va deconta cazarea, fie că locuiesc sau nu într-o locuință de serviciu, plus transportul, cu orice mijloc de transport ar alege.

„Formularea din Ordonanța de urgență nr. 48/2014 este conformă cu legislația în vigoare pentru anul 2014”, susțin reprezentanții AVocatului Poporului. Aceștia insistă asupra situației lui Ciorbea care domiciliază în București, deci nu este beneficiar al acestei măsuri, și susțin că, deși în lege nu se precizează vreo limitare, „adjuncților li se decontează o singură deplasare, lunar, în localitatea de reședință”.

3. De ce a cerut Ciorbea recunoașterea mandatului său ca vechime în magistratură?

Articolul 9 al actului normativ reglementează că perioada de îndeplinire a funcției de Avocat al Poporului constituie vechime în magistratură și în specialitate juridică. O echivalare care îi poate folosi lui Ciorbea atât pentru ajustarea avantajoasă a pensiei viitoare. De ce a propus-o?


OUG 48-2014. Sursa: Monitorul Oficial 485/2014

„Conform prevederilor legale, pentru a fi desemnată în funcția de Avocat al Poporului, o persoană trebuie să îndeplinească condițiile de numire prevăzute pentru judecătorii de la Curtea Constituțională (cel puțin 18 ani vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior). Cu toate acestea, Legea nr. 35/1997, republicată, anterior modificării prin O.U.G. 48 /2014, nu cuprindea dispoziții privind recunoașterea vechimii în specialitate juridică și în magistratură pentru Avocatul Poporului. În schimb, dispozițiile art. 11 alin. (7) din aceeași lege prevăd că perioada de îndeplinire a funcției de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenți ai facultăților cu profil juridic constituie vechime în magistratură”, precizează purtătorul de cuvânt al Avocatului Poporului.

4. De ce nu  a fost asumat textul ordonanței și pus anterior în dezbatere publică?

În același comunicat de presă, Avocatul Poporului își asumă public paternitatea tuturor propunerilor de modificare a legii aprobate ulterior de Guvern sub semnătura lui Victor Ponta despre care premierul a susținut că „sunt povești nemuritoare”. În plus, instituția confirmă ceea ce gândul a relatat, anume că singura propunere de act normativ în acest sens făcută publică a fost cea postată pe site-ul Avocatului Poporului în aprilie 2012. 

TEXTUL PUS ÎN DEZBATERE PUBLICĂ, REFERITOR STRICT LA MECANISMUL DE PREVENIRE A TORTURII

Textul respectiv, care se referea strict la Mecanismul de prevenire a Torturii, fără alte mențiuni și beneficii, a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției, dar abandonat în forma respectivă și reluat în 2014, cu completările care au atras și criticile. O admite și Avocatul Poporului.

„În luna aprilie 2012, o formă a acestui Proiect a fost publicată pe site-ul instituției Avocatul Poporului. Proiectul propunea înființarea Mecanismului, sub coordonarea unui adjunct al Avocatului Poporului, soluție legislativă care se regăsește și în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2014. Concomitent, Ministerul Justiției, în calitate de inițiator, a supus dezbaterii publice proiectul actului normativ. Ministerele interesate și reprezentanți ai societății civile au transmis Ministerului Justiției o serie de observații care au fost, după caz, inserate în cuprinsul proiectului. Ulterior, pe parcursul anilor 2012 și 2013 proiectul actului normativ a fost supus unor modificări succesive.  În anul 2014 Avocatul Poporului, deși nu are inițiativă legislativă, a discutat cu diferite organizații neguvernamentale despre proiectul actului normativ privind înființarea Mecanismului, însă publicarea sa pe site-ul instituției nu a fost posibilă din cauza timpului scurt în care acesta trebuia adoptat, întrucât punerea în aplicare a acestuia avea termen limită luna august 2014, conform cerinței Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, protocol ratificat de România în anul 2009″, se justifică instituția.

Trebuie menționat că Gândul a solicitat, încă de miercuri,  Avocatului Poporului să precizeze dacă inițiativa modificărilor menționate i-a aparținut instituției sau Guvernului, însă nu a primit niciun răspuns. Joi, Victor Ciorbea a susținut doar că era nevoie de această ordonanță de urgență  „nici în guvernele anterioare, nici în ultimul timp nu s-a găsit momentul potrivit”, iar termenul limită în cadrul Convenției pentru prevenirea torturii.

.

Inchide