Avocatul Poporului sesizează Curtea Constituțională a României (CCR) în privința ordonanței prin care Guvernul Bolojan stabilește modul de plată al concediului medical, mai precis decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical.
„În conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei și ale art. 15 alin. (1) lit. i) din Legea or. 35/1997 privind organizarea și functionarea instituției Avocatul Poporului, republicată, Avocatul Poporului formulează prezenta Excepție de neconstituționalitate, referitoare la art. II din Ordonanța de urgenta nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate”, se arată în sesizarea transmisă de Avocatul Poporului către președinta CCR, Simina Tănăsescu. Vezi documentul integral AICI.
Motivele invocate pentru neconstituţionalitate se referă la:
Consacrarea constituţională a drepturilor de asigurări sociale de sănătate
„Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi și obligații atât pentru asigurat, cât și pentru stat, esențială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraților. Dreptul la ocrotirea sănătății impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viața și integritatea corporală.”
Încălcarea dreptului la ocrotirea sănătăţii (art. 34 din Constituţie)
„Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi și obligații atât pentru asigurat, cât și pentru stat, esențială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraților. Dreptul la ocrotirea sănătății impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viața și integritatea corporală.” (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 818/2019 a Curții Constituționale).
În loc să-şi regleze mecanismele de control, Guvernul României preferă să condamne la şi mai multă suferinţă o întreagă categorie de bolnavi cronici, prin anihilarea protecţiei sociale în cazul persoanelor aflate în situaţii vulnerabile.
Nerespectarea dreptului de proprietate private având în vedere natura patrimonială a indemnizaţiei de incapacitate temporară. (art. 44 din Constituţie)
„Invocarea fraudei ca temei pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă instituie o prezumție de fraudă din partea tuturor asiguraților, aspect de neacceptat într-un stat de drept.”
Încălcarea principiului securităţii juridice [art. 1 a/în. (5) din Constituţie]
„Într-un stat de drept, cetățeanul contribuabil are așteptarea legitimă ca sistemul de asigurări sociale să funcționeze pe baza unui algoritm predictibil, în care plata contribuției obligatorii generează un drept corelativ de protecție integrală în momentul survenirii riscului asigurat.
Prin urmare, statul nu poate invoca libertatea de configurare a sistemului de securitate socială pentru a anihila protecția în momentele de maximă vulnerabilitate ale individului, deoarece orice marjă de apreciere legislativă se oprește acolo unde începe atingerea substanței dreptului.”
Nerespectarea cerinţei de proporţionalitate a măsurii (art. 53 din Constituţie)
„Practic, legiuitorul a ales calea cea mai facilă de a diminua cheltuielile prin sacrificarea protecției sociale, ceea ce transformă măsura într-una excesivă și, prin urmare, neconstituțională.
Soluția legislativă criticată are un impact negativ direct asupra pacienților cronici care depind de tratamente periodice care necesită spitalizare de zi (pacienți cu boli genetice grave, oncologice, imunologice, diabet, dializă, intervenții chirurgicale, victime ale unor accidente de muncă sau rutiere etc.) și generează incapacitate de muncă pe zilele respective”.
Nerespectarea interdicţiei de adoptare a ordonanţelor de urgenţă care produc efecte negative asupra exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.
„Având în vedere argumentele prezentate anterior care demonstrează că reglementarea analizată afectează drepturile și libertățile fundamentale, sunt incidente prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care antrenează consecințe negative în planul restrângerii exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale”.
Față de cele de mai sus, Avocatul Poporului apreciază că argumentele invocate susţin neconstitufionalitatea prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025, față de art. art. 1 alin. (5), art. 34 alin. (1), ale art. 44, ale art. 47 alin. (1), precum şi ale art. 53 din Constituție şi solicită Curfii Constitufionale pronunţarea unei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, se mai arată în document.
Avocatul Poporului mai arată, în sesizarea de neconstituţionalitate, că statul „operează, practic, o deturnare de scop a fondurilor”.
„Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează, practic, o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS.
Or, dacă natura juridică a contribuției la sănătate este una specială (cu destinație precisă), atunci orice limitare a unui drept, în condițiile în care cota de contribuție rămâne neschimbată, poate fi interpretată ca o încălcare a protecției sociale, dar și a unui drept patrimonial corelativ contribuțiilor plătite”, se mai arată în document.
Iar invocarea fraudei ca temei pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă aruncă asupra întregului spectru al asiguraţilor o prezumție de fraudă, ceea ce reprezintă, „aspect de neacceptat într-un stat de drept”.
„Neplata primei zile de concediu medical afectează în mod disproporționat lucrătorii cu venituri mici, transformând dreptul la asistență socială într-unul iluzoriu. Statul român, prin această reglementare, ignoră obligația de a nu diminua nivelul de protecție socială, încălcând standardele europene de protecție a drepturilor omului”.