Nici după a treia desemnare a președintelui Nicușor Dan, România nu a reușit să iasă din criza politică în care a intrat în urmă cu 149 de zile. Guvernul Siegfried Mureșan a picat la votul Parlamentului după ce a primit doar 182 de voturi în favoare din cele 233 necesare. Astfel, desemnarea lui Siegfried Mureșan a devenit al treilea eșec din seria desemnărilor care au speriat democrația, după Adrian Veștea, premier desemnat căzut tot în fața votului din Parlament, și a lui Eugen Tomac, care nu a ajuns nici până acolo pentru că s-a retras pe drum.
Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a căzut miercuri, 30 septembrie, după ce a reușit să obțină doar 182 de voturi pentru, mai puțin decât desemnarea de dinainte, Adrian Veștea, care obținuse 189 de voturi. Doar 197 de parlamentari au votat, iar 15 dintre aceștia au fost împotriva lui Siegfried Mureșan, care a intrat în procedura de învestitură cu sprijinul PNL, USR și UDMR, formațiuni care nu aveau însă, singure, numărul necesar de parlamentari pentru a asigura majoritatea absolută.
Cursa lui Siegfried Mureșan pentru Palatul Victoria a început pe 26 iunie, când PNL, USR și UDMR au stabilit că îl susțin pentru funcția de prim-ministru. Desemnarea oficială a venit din partea lui Nicușor Dan tocmai pe 17 septembrie, după mai multe săptămâni în care partidele au negociat, iar președintele a analizat mai multe variante.
Nicușor Dan a explicat atunci că Mureșan a fost persoana care a primit cele mai multe susțineri în cadrul consultărilor și a precizat că nu exista, la acel moment, o majoritate parlamentară clară. Siegfried Mureșan a acceptat propunerea pe Facebook.
Seria căutărilor unui premier a început în iunie, la o lună de la căderea guvernului Bolojan, cu desemnarea lui Eugen Tomac, unul dintre consilierii lui Nicușor Dan. Ceea ce părea la început un guvern tehnocrat care ar fi putut trece de votul Parlamentului s-a transformat în guvernul care nici nu a mai ajuns la vot.
Chiar premierul desemnat atunci a povestit că ideea privind formarea unui guvern de tehnocrați a fost primită inițial cu deschidere de aproape toate partidele parlamentare, însă pozițiile s-au schimbat pe parcursul negocierilor. El a spus că UDMR a fost singurul partid rezervat încă de la început.
PSD a reclamat ulterior lipsa de consultări privind structura Guvernului, iar PNL nu a vrut să accepte un premier care nu venea din partea lor. AUR s-a poziționat încă de la început ca partidul care vrea alegeri anticipate și care nu va vota un guvern din care face parte. Astfel, Eugen Tomac a realizat rapid că nu va aduna cele 234 de voturi pentru învestire și a ales să își depună mandatul de premier desemnat pe 14 iunie, înainte să apuce să prezinte măcar echipa de miniștri și programul de guvernare.
În aceeași zi în care Eugen Tomac s-a retras, Nicușor Dan a venit cu o nouă nominalizare, Adrian Veștea, președinte CJ Brașov și membru PNL, care nu a putut să se bazeze pe întreaga susținere a partidului.
În jurul lui au pornit imediat controversele, de la faptul că acesta era acuzat că face parte din aripa contra Bolojan, denumită aripa PSD în interiorul partidului. Imediat după desemnarea lui Veștea, premierul demis Ilie Bolojan a numit-o „un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”, acuzând că nu au existat consultări cu conducerea partidului înainte de desemnare.
Chiar dacă Veștea a avut negocieri până în ziua votului, 22 iunie, inclusiv cu George Simion, nu a reușit să convingă parlamentarii să îl susțină, ba chiar UDMR și AUR au ieșit din sală ca să nu participe la vot. Desemnarea lui Veștea s-a terminat cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, iar țara a rămas suspendată în criza politică ce continuă și astăzi.