Doi foști ambasadori americani în România cer SUA să retragă viza lui George Simion printr-o opinie publicată în Jerusalem Post

Un articol de opinie publicat în cotidianul israelian Jerusalem Post, semnat de un grup format din doi foști ambasadori ai SUA în România, un fost guvernator american, fostul ambasador al Belgiei și un jurnalist român, ridică o întrebare pentru Washington: de ce liderul AUR, George Simion, continuă să beneficieze de privilegiul unei vize americane, având în vedere asocierile sale politice și retorica partidului pe care îl conduce?

Semnatarii articolului de opinie sunt Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, foști ambasadori ai SUA în România, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman.

FLASH NEWSBăsescu, sceptic în privința raportului despre anularea alegerilor din 2024: „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui”

23:05

REACȚIEUn nou apel al lui David Popovici către Guvern pentru plata banilor datorați sportivilor: „Foarte mulţi dintre colegii mei depind de asta” / „Le este foarte dificil”

22:28

Potrivit autorilor analizei, America înțelege un adevăr fundamental: antisemitismul nu este o simplă opinie politică, ci o ideologie distructivă. Istoria a demonstrat că extremismul devine periculos cu mult înainte de a se transforma în violență fizică, începând mereu cu scuze, cuvinte și disponibilitatea de a tolera idei inacceptabile.

Contradicțiile discursului pro-american: Opoziția față de trupele SUA și interdicțiile externe

În ciuda eforturilor intense ale lui George Simion de a se prezenta drept un politician pro-american și aliniat mișcării conservatoare MAGA, autorii subliniază că multe dintre pozițiile sale sugerează exact contrariul.

Retorica sa a reflectat frecvent narațiuni favorabile Kremlinului, scriu autorii, evitând o condamnare clară a agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a crimelor împotriva civililor. Mai mult, Simion s-a poziționat împotriva măsurilor care ar fi permis autorităților române să intercepteze dronele rusești ce încălcau spațiul aerian național.

La aceste elemente, Jerusalem Post adaugă interdicțiile de intrare pe care George Simion le are în Republica Moldova și Ucraina. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a acuzat public faptul că liderul AUR ar servi interesele Rusiei, un fapt care pune sub semnul întrebării eticheta de „pro-american” pe care politicianul și-o arogă, conform autorilor.

Umbra lui Călin Georgescu și normalizarea discursului extremist

Dincolo de politica externă, îngrijorările internaționale, prin prisma articolului din Jerusalem Post, vizează tolerarea sau chiar promovarea în interiorul AUR a unor persoane care au elogiat figuri legate de trecutul fascist și antisemit al României. Analiza menționează cazul senatorului Sorin Lavric, lider de rang înalt în partid, criticat pentru retorica sa considerată revizionistă, pentru elogiile aduse unor figuri ale Mișcării Legionare și pentru atacurile la adresa lui Elie Wiesel.

Autorii analizei cred că cel mai îngrijorător aspect este sprijinul constant și neîngrădit pe care George Simion i-l oferă lui Călin Georgescu. Deși Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii români pentru promovarea ideologiei fasciste și constituirea unei organizații antisemite, Simion l-a apărat public.

Oportunism politic: Atacurile la adresa lui Donald Trump, șterse din discurs

Analiza vorbește și despre discrepanțe majore în discursul extern al lui Călin Georgescu. Deși recent a încercat să se profileze drept un aliat al lui Donald Trump și al lui JD Vance, autorii spun că declarațiile sale din vara anului 2024 arătau cu totul altceva.

La acea vreme, Georgescu a catalogat tentativa de asasinare a lui Donald Trump drept o „lovitură de PR de la Hollywood”, a susținut că liderul american este slăbit politic și s-a referit la actualul vicepreședinte american, JD Vance, drept „un virus” în politica mondială. Această schimbare radicală de discurs este văzută de autorii analizei drept o dovadă clară de oportunism politic, nicidecum o aliniere ideologică autentică.