Lupta pentru șefia marilor parchete și a serviciilor de informații din România. Jocuri cu miză mare – SRI și SIE. Nicușor Dan și Ilie Bolojan vor arunca România într-o criză majoră? Gândul prezintă 3 posibile scenarii, cu repercusiuni uriașe pe scena politică
Mandatele șefilor Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție (DNA) expiră pe 30 martie 2026, iar Radu Marinescu – ministrul Justiției – a declanșat, oficial, procedura de numire a șefilor marilor parchete. Selecția procurorilor se va desfășura în perioada 8 ianuarie – 2 martie 2026 – și ministrul Justiției va trimite către Nicușor Dan, ulterior, propunerile de numire la șefia marilor parchete.
- În perioada următoare vor fi făcute numirile la marile parchete (PG, DNA și DIICOT), dar și la serviciile de informații – SRI și SIE.
- DNA și DIICOT sunt vitale pentru președintele Nicușor Dan, dar de aceste numiri este interesat, firește, și premierul Ilie Bolojan.
Însă trebuie ținut cont, de la bun început, de o „necunoscută” ale cărei ramificații ajung până în Parlamentul României, acolo unde Partidul Social Democrat poate juca un rol decisiv.
Numirile pentru conducerea serviciilor de informații – SRI și SIE – sunt esențiale, numai că fără PSD nu există o majoritate parlamentară care dea „verde” numirilor dorite de președintele Nicușor Dan și de premierul Ilie Bolojan.
În acest context tensionat, Gândul prezintă trei scenarii legate de aceste numiri, cu accent pe șefia serviciilor de informații, SRI și SIE.
Scenariul 1. O înțelegere între Nicușor Dan și Bolojan, cu PSD forțat să iasă de la guvernare
În primul scenariu ipotetic prezentat de Gândul, totul pornește de la ipoteza de lucru că premierul Ilie Bolojan s-ar înțelege cu președintele Nicușor Dan și ar ajunge la un numitor comun.
- Într-o astfel de situație, prima mutare a lui Ilie Bolojan ar fi să îl demită pe Radu Marinescu (PSD) de la șefia Ministerului Justiției..
- Ulterior, Bolojan ar prelua interimatul la Justiție și, bineînțeles, ar face exact propunerile pe care le-a convenit cu Nicușor Dan.
Numai că mutarea lui Bolojan nu ar avea cum să fie pe placul social-democraților, iar PSD ar fi forțat să plece de la guvernare. Situația, într-un astfel de scenariu, ar rămâne „tulbure”.
Fără sprijinul PSD, președintele Nicușor Dan nu va beneficia de o majoritate parlamentară cară să asigure trecerea șefilor de servicii doriți – și de Bolojan – prin votul Parlamentului României.
Înțelegerea dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-ar nărui rapid, întreaga strategie ar trebui regândită.
Scenariul 2. Coaliția merge mai departe, Nicușor Dan, PNL și PSD ajung la un numitor comun
În scenariul al doilea, Nicușor Dan ar marja pe o negociere mai amplă. Ar ajunge la un numitor comun – șefi de servicii la pachet cu șefii marilor parchete – cu Partidul Social Democrat (PSD) și cu Partidul Național Liberal (PNL).
O astfel de strategie ar avea ca rezultat un echilibru politic. În ceea ce privește coaliția de guvernare, totul ar merge mai departe, în aceeași structură.
Firește, vor exista schimbări, numai că totul se va discuta din timp, se va negocia cu atenție, tocmai pentru ca România să nu fi aruncată într-un haos politic cu repercusiuni majore.
Scenariul 3. Criză politică majoră
În cel de-al treilea scenariu prezentat de Gândul, o criză politică majoră bate la ușă.
- Numirile „gândite” de Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu vor fi acceptate de Partidul Social Democrat. Acest „nu” categoric al social-democraților se repercutează rapid în Parlamentul României.
- PSD mută tranșant și face o înțelegere cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Ulterior, cu o majoritate parlamentară confortabilă, este depusă o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Guvernul cade.
După căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, coaliția de guvernare nu mai poate funcționa. Se destramă, iar România intră direct într-o criză politică de proporții.
Nume vehiculate pentru șefia serviciilor de informații
Cătălin Predoiu – ministrul de interne – și președintele Senatului, Mircea Abrudean, sunt susținuți de PNL pentru șefia Serviciului Român de Informații.
Ilie Bolojan l-ar prefera pe actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, pentru șefia SRI. Rămâne, totuși, de văzut dacă președintele Nicușor Dan va accepta un om atât de apropiat de Ilie Bolojan pentru a fi director al SRI.
- În ceea ce privește conducerea Serviciului de Informații Externe sunt vehiculate – din partea PSD – cel puțin trei nume: Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea, însă favorit este în continuare consilierul prezidențial Marius Lazurcă, notează G4Media.
- Nicușor Dan l-ar fi susținut, inițial, pe avocatul Gabriel Zbârcea pentru șefie SRI, dar propunerea a picat din cauza simpatiilor sale neo-legionare, mai arată sursa citată mai sus
PSD – dar și PNL – au refuzat din start propunerile avansate de Nicușor Dan. Liderul social democrat Sorin Grindeanu a vorbit despre refuzarea unor „personaje care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”.
Florin Vlădică – activează în Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială) – a fost și el amintit pentru șefia SRI, dar ar avea șanse mici să fie propus, pentru că nu beneficiază de sprijinul liberalilor.
Funcțiile cele mai importante pentru care se va da „bătălia”
Gândul prezintă și funcțiile pentru care urmează să se dea o „bătălie” pe toate „fronturile” politice și nu numai.
- Procurorul General al României.
Postul ocupat în prezent de Alex Florența va fi vacant începând cu data de 31 martie 2026.
- Procurorul șef DNA.
Postul ocupat în prezent de Marius Voineag va fi vacant începând cu data de 31 martie 2026.
- Procuror șef DIICOT.
Postul ocupat în prezent de Alina Albu va fi vacant începând cu data de 14 aprilie 2026.
- Adjuncții DIICOT – 2 locuri. Vor fi 2 posturi vacante, unul începând cu data de 29 iunie 2026.
- Adjuncții DNA – 2 locuri. Vor fi 2 posturi vacante, unul începând cu data de 29 iunie 2026.
- Adjunct Parchetul General – 1 loc. Postul va fi vacant începând cu data de 29 iunie 2026.
Ce se întâmplă după ce ministrul Justiției a declanșat procedura
Potrivit legii 303/ 2002, etapele care urmează sunt bine stabilite.
- Ministrul Justiției declanșează procedura și este publicat calendarul.
- Procurorii care doresc să se înscrie pentru respectivele funcții au 40 de zile pentru a intra în concurs.
- Procurorii care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin de ministrul Justiției
- Ministrul Justiției face selecția, în urma interviurilor.
- Ministrul Justiției trimite propunerile motivate către Secția de Procurori a CSM pentru emiterea avizului.
- În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.
- În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.
Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului
Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia pot fi emise în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ion Cristoiu: „Președinția lui Nicușor Dan este o chestiune unică în istoria României”
- Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii
- Blocajul lui Nicușor Dan la Paris, descifrat de un specialist în aviație. „Aeroportul pe care se afla președintele a fost lăsat la urmă. Banii vin de pe Charles de Gaulle”. Cât de performante sunt, de fapt, comunicațiile C-27J Spartan
- În urma controversei iscate, Nicușor Dan a publicat o înregistrare în care un controlor de trafic aerian din Elveția spune că aeronava în care se afla va fi interceptată de Forțele Armate „pentru a vă mulțumi”
- Patrick Andre de Hillerin demontează, cu documente, minciuna de PR a lui Nicușor Dan: avionul președintelui a fost escortat de elvețieni într-o banală misiune de poliție aeriană, nu ca un gest de respect