Război total Guvern – sindicate pe noua variantă a legii salarizării. Bolojan: Solicitările sub nicio formă nu pot fi acoperite

Premierul interimar Ilie Bolojan respinge frontal revendicările sindicatelor privind noua Lege a salarizării, la o zi după ce Guvernul a prezentat la Cotroceni varianta proiectului care a provocat nemulțumiri în rândul sindicaliștilor. Bolojan avertizează că statul nu își poate permite o nouă creștere a masei salariale peste capacitatea economiei și spune că unele dintre solicitările formulate în negocieri „sub nicio formă nu pot fi acoperite”.

Negocierile pentru noua Lege a salarizării intră într-o nouă fază de confruntare după ce proiectul discutat joi la Cotroceni a provocat nemulțumirea sindicatelor.

SCANDAL După războiul covrigarilor, mocnește războiul merdenelelor. Acuzatii grave aduse lui Nea Mihai din Amzei, de patronul Mița Biciclista

15:14

NEWS ALERT Atenționare de călătorie pentru Bulgaria. Temperaturi extreme în țara vecină, restricții de circulație

15:03

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”, a răspuns premierul demis Ilie Bolojan nemulțumirilor sindicale.

 Loading ...

Bolojan invocă limitările bugetare

Federația SANITAS din România a respins vineri, într-un mesaj public, ultima variantă a proiectului legii salarizării, prezentată de Guvernul demis, și susține că aceasta este mai slabă decât formele discutate anterior. Sindicaliștii îi solicită ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, precum și partidelor parlamentare să renunțe la proiectul discutat joi la Cotroceni. De asemenea, angajații serviciilor publice de ambulanță anunță că ar putea recurge la „acțiuni radicale” începând de săptămâna viitoare în semn de protest față de propunerea Executivului.

Bolojan a susținut că una dintre cele mai grave decizii pe care ar putea să le ia politicienii ar fi adoptarea unei legi care majorează masa salarială din sectorul public peste posibilitățile economiei.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns”, a spus Bolojan.

Premierul interimar a avertizat că repetarea politicilor din perioada 2023-2024 și aprobarea unor creșteri salariale pe care economia nu le poate susține ar putea avea consecințe inclusiv asupra ratingului de țară.

„În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a declarat premierul demis.

Premierul demis pune presiune pe partide: Să țină seama

Într-un asemenea scenariu, potrivit acestuia, viitoarele guverne ar fi obligate să adopte măsuri de corecție care ar putea conduce în final la scăderea salariilor reale nu doar în sistemul bugetar, ci și în sectorul privat. Bolojan a cerut partidelor să țină cont de aceste limite atunci când vor susține amendamente la proiectul Legii salarizării.

„Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină seama”, a afirmat el.

Premierul interimar a prezentat și limitele bugetare în interiorul cărora poate fi construită noua lege.

În prezent, potrivit cifrelor prezentate de Bolojan, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă 8,1% din PIB, față de 9,4% în 2024. Angajamentul României este ca acestea să ajungă până în 2030 la 7,9% din PIB.

„Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pentru anul viitor, ar însemna o sumă de maximum 11-12 miliarde”, a explicat Bolojan.

„Nu putem să creștem cu mult mai mult decât economia poate suporta”

O altă limită vine din angajamentele asumate prin PNRR: fondul de salarii nu poate crește nominal într-un ritm superior creșterii nominale a PIB.

„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta”, a declarat premierul interimar.

Fondul de salarii ar putea crește de la 166 la aproximativ 174 de miliarde de lei Potrivit calculelor prezentate de Bolojan, statul cheltuiește în acest an aproximativ 166 de miliarde de lei pentru salariile din sectorul public. Pentru anul viitor, aplicarea pragului de 7,9% din PIB ar permite o anvelopă de aproximativ 174 de miliarde de lei, adică o creștere de circa 8 miliarde de lei.

„Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a spus Bolojan.

Premierul interimar a invocat trei argumente pentru adoptarea proiectului: menținerea credibilității României în relația cu partenerii europeni, investitorii și agențiile de rating, crearea unei predictibilități pentru evoluția salariilor bugetarilor în următorii doi-trei ani și eliminarea inechităților din sistem.

Adoptarea noii Legi a salarizării reprezintă un jalon din PNRR de care depind aproximativ 770 de milioane de euro. Liderii principalelor partide au discutat joi, la Palatul Cotroceni, forma proiectului, fără să ajungă însă la un acord final.