România a pierdut alte 231 de milioane de euro din PNRR. Ministrul Fondurilor Europene a recunoscut public dezastrul. Bolojan încearcă să arunce vina pe CCR

Cu o zi înainte de scrisoarea premierului Bolojan, în care se pun presiuni asupra CCR, pe tema pensiei magistraților, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru afirma că România pierde cele 231 de milioane din fonduri europene, tot din cauza Curții Constiuționale. Declarațiile celor doi oficiali sunt contrazise, punctual, de avocatul Toni Neacșu care a explicat că acest dezastru economic nu are legătură cu pensiile speciale.

Dragoș Pîslaru a precizat joi că România poate considera „pierdute” cele 231 de milioane din fonduri europene, iar pentru a acest eșec a dat vina pe magistrații Curții Constituționale, pe motiv că nu s-au pronunțat asupra legii pensiilor speciale.

ULTIMA ORĂ Autoritățile din Moldova au constatat ca proiectilul prăbușit la Crocmaz era o dronă-racheta ghidată după finalizarea primei investigații

22:27

REACȚIE Victor Ponta îi acuză pe Oana Gheorghiu și pe premierul demis, Bolojan, de „populism”, după ce au îndemnat cetățenii să reducă consumul energetic

22:20

Acesta a evitat să spună că pensiile magistraților reprezintă doar 2,5% din totalul pensiilor speciale, iar reducerea acestor venituri ar însemna doar 10% din ceea ce ar trebui redus, potrivit jalonului.

„Vă aduc aminte faptul că am spus fără echivoc în spațiul public ceea ce a reamintit și prim-ministrul Ilie Bolojan ieri, că exista practic un acord cu Comisia Europeană cu privire la faptul că proiectul de lege pe care l-am propus rezolva acest jalon, că afirmațiile din spațiu public, împinse de CSM sau, în fine, de o parte a magistraților, că nu era nevoie de această reformă, erau false”, a declarat Dragoș Pîslaru, pentru sursa citată.

„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe.

Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a mai spus ministrul Investițiilor.

CCR-ul, „țapul ispășitor” pentru neputința Guvernului

Totodată, Ilie Bolojan a transmis o scrisoare vineri în care pune presiune pe magistrații Curții Constituționale Române de a lua o decizie, în privința pensiilor speciale și îndeplinirea jalonului 215. Premierul reiterează România pierde 231 de milioane de euro, bani europeni, fără să prezinte concret procesul care a generat această situație. În loc să ofere explicații clare, Bolojan preferă să arunce responsabilitatea pe seama CCR-ului.

Mai mult, premierul invocă și Articolul 148 din Constituția României, referitoare la responsabilitatea instituțiilor statului de îndeplini obligațiile asumate față de Uniunea Europeană. Avocatul Toni Neacșu a desființat punctual pentru Gândul acest argument, având în vedere că Articolul la care face referire premierul nu vizează CCR-ul, ci Guvernul, apoi Parlamentul.

„Vă aduc la cunoştinţă următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Național de Redresere și Reziliență.

La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoştinţa domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.

Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autorităţile române”, se precizează în document.

„Această scrisoare trimisă de Guvern, este o formă de presiune pe Curtea Constituțională”

Neacșu contracarează afirmațiile ministrului Investițiilor și ale lui Ilie Bolojan, care susțin că CCR este „responsabilul de serviciu” pentru faptul că România rămâne fără sute de milioane de euro  fonduri europene.

Contactat de Gândul, Neacșu a precizat că scrisoare lui Bolojan reprezintă o manieră de a da vina pe magistrații CCR, pentru incapacitatea Guvernului de a veni cu o reformă eficientă.

„În mod evident această scrisoare trimisă de Guvern, este o formă de presiune pe Curtea Constituțională. Asta este dincolo de orice îndoială, pentru că nu se obișnuiește așa ceva. În al doilea rând, practic, prin această scrisoare, întreaga responsabilitate pentru așa-zisa pierdere a sumei de 231 de milioane de euro aferente jalonului 215 se aruncă asupra Curții Constituționale.

Acesta este sensul comunicării respective, Curtea fiind somată implicit să se pronunțe cât se poate de repede, pentru că „și așa a făcut destul pagubă României”. Cam asta este semnificația scrisorii în sine”, afirmă Toni Neacșu pentru Gândul.

„Nu există vreo obligație prevăzută pentru Curtea Constituțională”

Avocatul Toni Neacșu demonstrează că invocarea Articolului 148 din Constituția României în scrisoarea către magistrați este un gest abuziv, menit să inducă în eroare cetățenii. Neacșu punctează că Articolul 148, potrivit căruia instituțiile statului trebuie să respecte obligațiile asumate față de Uniunea Europeană, nu se aplică în cazul Curții Constituționale Române.

„Acum am văzut și eu că Guvernul își fundamentează acele dispoziții din constituția 148 care se referă la obligațiile pe care le au autoritățile publice din România de îndeplinire, ce ne revin din calitatea de membru al Uniunii Europene, însă este invocat absolut eronat.

În primul rând, acel text nu face referire la Curtea Constituțională, enumeră expres care sunt autoritățile care au astfel de obligații și este evident că aceste autorități sunt în primul rând Guvernul României, în al doilea rând, Parlamentul României și în ultimul rând instanțele de judecată în cadrul exercitării în funcției de judecată a soluționării dosarelor în sensul în care trebuie să respecte legislația europeană. Nu există vreo obligație prevăzută de acel text din Constituție pentru Curtea Constituțională și nici nu ar putea să existe”, a precizat Neacșu.

Articolul 148 invocat „abuziv” de Ilie Bolojan

Mai mult, avocatul menționează că Guvernul este prima instituție a statului vizată de Articolul 148.

„Deci, din punctul ăsta de vedere a fost invocat absolut eronat, abuziv. Ba chiar mai mult, cred eu, Guvernul nu face altceva decât să-și arunce propria responsabilitate asupra cuiva, în cazul de față asupra Curții Constituționale. Chiar acel articol pe care Guvernul îl invocă este dovada în acest sens. De ce? Pentru că acel articol face referire la obligațiile pe care le avea, repet, Guvernul”, precizează Toni Neacșu.

FOTO: Mediafax

Recomandarea autorului:

• Mișcare de ultimă oră a premierului Bolojan în scandalul pensiilor magistraților. Trimite o scrisoare către CCR unde invocă pierderea banilor europeni
• Toni Neacșu dezminte că România pierde bani din PNRR din cauza pensiilor magistraților. „Bolojan și ministrul lui mint prin omisiune”
• CAB respinge și a doua cerere de desființare a Comitetului pentru Legile Justiției. Toni Neacșu: „Silvia Uscov și-a asumat o luptă în numele altora”