• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Țara care l-a impresionat „până la lacrimi” pe ministrul de Interne în scandalul aderării la Schengen

Țara care l-a impresionat „până la lacrimi” pe ministrul de Interne în scandalul aderării la Schengen
Peste 17 state și-au arătat la consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen, printre acestea numărându-se Spania, Italia, Grecia și Danemarca, potrivit declarațiilor ministrului de Interne, Radu Stroe.

Peste 17 state și-au arătat, la consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen, printre acestea numărându-se Spania, Italia, Grecia și Danemarca, potrivit declarațiilor ministrului de Interne, Radu Stroe.

„A fost un strigăt pentru România”, a explicat ministrul, duminică seară, într-o emisiune televizată. „Am convingerea că a doua oară nu se va mai repeta istoria asta”, a mai comentat el scandalul recent al aderării, care a tensionat relațiile României cu anumiți parteneri europeni.

Potrivit spuselor sale, și președinția Consiliului Uniunii Europene și-a arătat susținerea față de România, în ciuda faptului că oficialii irlandezi nu au luat cuvântul în timpul discuțiilor.

Stroe a mai explicat că Slovenia a fost unul dintre cei mai aprigi susținători ai țării noastre la JAI și că oficialii acestui stat au declarat că România este mult mai bine pregătită pentru intrarea în spațiul Schengen decât multe dintre statele care sunt deja membre.

„Pe mine m-a surprins plăcut, să spunem până la lacrimi, Slovenia, care a făcut o pledoarie incredibilă pentru România”, a spus ministrul de Interne în cadrul emisiunii de duminică seară, de la Antena 3. Pentru a-și arăta aprecierea în acest sens, Stroe a ținut să mulțumească „ministrului de Interne, Guvernului și poporului” acestui stat.

Radu Stroe se declară, de asemenea, optimist și spune că, din punctul său de vedere, Olanda și Danemarca nu se opun atât de mult aderării României la Schengen. „Danemarca a făcut o susținere la scenă deschisă la JAI pentru România. (…) Olanda eu nu aș categorisi-o ca o țară care se opune”, a explicat ministrul de Interne.

El a spus și că a avut o reuniune cu omologul său german, Hans-Peter Friedrich, în cadrul căreia a discutat despre problema turismului social, motivul invocat de ministrul federal pentru respingerea aderării țării noastre la spațiul Schengen.

„Am avut o întâlnire bilaterală la cererea ministrului de Interne german. Am avut o discuție de 20 de minute”, a explicat Stroe, care a precizat că, în urma întâlnirii cu Friedrich, s-a stabilit crearea unui grup de lucru comun pe tema spațiului de liberă circulație. El a adăugat, de asemenea, că pe parcursul discuției nu a fost ridicată problema raportului MCV și nici cea a corupției. Dacă ministrul german nu s-a mai referit la ele, nici Stroe nu a considerat că e cazul să lanseze o astfel de discuție, a explicat membrul guvernului de la București.

Cu toate acestea, corupția și MCV au fost însă enumerate ca fiind unele dintre principalele motive pentru care România nu a primit acordul Berlinului pentru aderarea la Schengen de către ambasadorul Germaniei la București, Andreas von Mettenheim, în emisiunea „După 20 de ani” care a fost difuzată duminică pe postul de televiziune Pro TV.

Întrebat care este legătura dintre condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească România pentru a putea adera la spațiul Schengen și raportul MCV al Comisiei Europene, Mettenheim a răspuns astfel: „Dar corupția la frontieră este legată și de starea generală a Guvernului și a administrației publice”, conform Mediafax.

„Toate mijloacele tehnice care vizează securitatea frontierelor pot exista, dar atunci când cineva care stă într-un birou sau chiar la frontieră permite intrarea cuiva în spațiul UE contra unei sume de bani, degeaba ai condiții tehnice”, a mai explicat ambasadorul.

Conform declarațiilor lui Radu Stroe, care a subliniat caracterul electoral al problemei Schengen – referire la alegerile din Germania din acest an -, discuția pe acest subiect se va relua în ultimele 2 – 3 luni ale anului.

Inchide