Avocatul Toni Neacșu susține, într-o postare pe Facebook, că discuțiile privind noua lege a salarizării se desfășoară în afara cadrului legal, argumentând că un Guvern demis și miniștrii aflați în interimat nu au competența de a iniția politici publice sau proiecte legislative.
Acesta critică atât Executivul, cât și sindicatele implicate în negocieri, acuzând că legitimează un proces pe care îl consideră neconstituțional și lipsit de legitimitate. El susține că atribuțiile unui Guvern demis sunt limitate la administrarea curentă a treburilor publice, susținând că elaborarea unei noi legi a salarizării și organizarea consultărilor cu sindicatele și instituțiile publice depășesc acest cadru.
„Sindicatele și profesiile care se pregătesc să-și negocieze la Guvern poziții mai bune în noile grile de salarizarea nu fac altceva decât să valideze o procedură complet ilegală și aflată dincolo de limitele imposturii constituționale.
Guvernul actual este unul demis, la fel cum sunt și toți miniștrii ori ministerele. Un Guvern demis prin moțiune nu poate iniția în nici o modalitate noi politici publice (cum e cea de salarizare) și nu poate iniția proiecte de legi.
Ipocrizia este că toată lumea știe că noua lege a fost inițiată, elaborată și redactată în cadrul Guvernului demis, de un minister demis, fiind promovată public oficial de un ministru demis și negociată cu bugetarii în cadrul aceluiași Guvern demis”, scrie Toni Neașcu pe Facebook.
Toni Neacșu a continuat să explice că schimbarea formei de inițiere a legii, prin preluarea ei de parlamentari, nu modifică fondul problemei. Actul normativ ar fi fost în continuare elaborat și negociat de un Guvern demis. Este considerat fără competență constituțională în acest proces.
„Limitarea constituțională a puterilor unui Guvern demis prin moțiune de cenzură nu privește numai adoptarea formală a unor proiecte de legi, a unor ordonanțe de urgență, sau a unor documente privind noi politici publice, ci este una generală: Guvernul „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern” ( art. 110 alin 4).
Elaborarea și redactarea unui act normativ complex, cu soluții radicale privind salarizarea, urmate de dezbateri organizate cu sindicatele, profesiile bugetare ei instituțiile publice pe marginea acesteia nu reprezintă simple „acte de administrare a treburilor publice”.
Simplul fapt că Guvernul nu va promova legea pe care și-o dorește sub forma unui „proiect de lege” ci că aceasta va fi preluată de parlamentari sub forma unei propuneri legislative proprii (o ipocrizie în sine) nu schimbă realitatea că legea este inițiată, elaborată, redactată și negociată de un executiv demis, care nu mai are dreptul constituțional să se ocupe de asta.
Soluția igienică pentru sănătatea regulilor democratice ar fi ca inițiativa Guvernului să fie ignorată, căci ea oricum nu are dreptul să existe, iar dezbaterile boicotate.
Bineînțeles că nu se va întâmpla asta, vor urma păruielile între diferite categorii profesionale și datul din coate sindicale ca fiecare să fie împins mai sus în grilele de salarizare”, mai notează Toni Neacșu.