USR acuză PSD și AUR că pun în pericol 1,7 miliarde de euro din PNRR prin modificarea Legii decarbonizării

USR a reacționat la puțin timp după ce Senatul a adoptat Legea decarbonizării cu amendamentele PSD și AUR și acuză că votul  riscă să compromită jaloane asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit formațiunii, modificările ar putea determina Comisia Europeană să suspende plățile din PNRR, cu un impact estimat la 1,7 miliarde de euro.

USR susține că amendamentele adoptate de majoritatea PSD-AUR modifică retroactiv reforme deja asumate prin PNRR și pot genera ceea ce Comisia Europeană consideră o încălcare a principiului ireversibilității.

CONTROVERSĂ AUR apără amendamentele la Legea decarbonizării și cere renegocierea PNRR: Securitatea energetică a României nu poate fi sacrificată

18:21

EDITORIAL Patrick André de Hillerin: PNRR-ul României a fost un act de trădare națională, iar Ghinea și Cîțu trebuie anchetați pentru ceea ce au făcut!

18:18

Senatorul Sorin Șipoș afirmă că formațiunea a cerut amânarea votului pentru obținerea unui punct de vedere din partea Comisiei Europene, însă solicitarea a fost respinsă, iar România riscă acum să piardă finanțări europene de până la 1,7 miliarde de euro.

„Măsurile pompieristice ale PSD și AUR în domeniul energiei pun în pericol jaloane PNRR care vor costa România 1,7 miliarde de euro”, acuză Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat și membru al Comisiei pentru energie a camerei superioare a Parlamentului.

USR susține că noua variantă a legii decarbonizării „duce la reversibilitatea Jalonului 114 și ținta 119 precum și – potențial ținta 119a din PNRR, în total 1,7 miliarde euro”. Tehnic, amendamentul propune ca scoaterea din funcțiune a capacităților de producție să se facă doar dacă noile capacități de producție sunt funcționale. Asta înseamnă un orizont de timp de ani de zile, explică USR.

USR a cerut retrimiterea la Comisia Europeană a proiectului

Formațiunea a cerut retrimiterea la comisie a proiectului legislativ pentru a se primi, miercuri, un punct de vedere de la Comisia Europeană, însă propunerea a fost respinsă cu votul PSD și AUR.

„Am cerut amânarea votului pentru o singură zi, o zi care ar fi clarificat poziția Comisiei față de încercarea de rescriere a angajamentelor luate de țara noastră și de a vedea care sunt riscurile. PSD și AUR au zis NU și le atrag atenția că între a negocia tehnic cu Comisia și a adopta legi care anulează, retroactiv, reforme deja plătite e o diferență ca de la cer la pământ, o diferență care ar putea să ne coste 1,7 miliarde de euro”, spune Sorin Șipoș.

Politicienii își pasează reciproc responsabilitatea pe criza energetică

Sorin Șipoș a afirmat în plen că întreaga responsabilitate pentru actuala criză revine PSD-ului, care a privit domeniul energiei ca simplă vacă de muls contracte și posturi de conducere pentru protejații lor politici, iar încercarea de a poza în apărători ai „energiei naționale” este penibilă.

„În 2016, amendamentele promovate de deputatul PSD Iulian Iancu au întârziat ani de zile exploatarea gazelor din Marea Neagră. România a pierdut investiții, a pierdut timp și a pierdut șansa de a-și consolida independența energetică exact când avea cea mai mare nevoie. Astăzi veniți și spuneți că nu putem închide grupuri pe cărbune înainte de a avea capacități noi.

Exact asta spunea USR în 2022. Am depus o lege simplă: nu retragi o capacitate înainte de a pune alta în loc. Ați avut ocazia să votați responsabilitatea energetică. Ați respins-o. Dacă PSD ar fi votat legea USR în 2022, probabil că această dezbatere nici nu ar mai fi existat”, a declarat Sorin Șipoș.

Ce prevede, de fapt, legea decarbonizării

Legea decarbonizării este jalon PNRR și presupune scoaterea etapizată din funcțiune a grupurilor energetice pe bază de lignit și huilă și închiderea carierelor miniere aferente, păstrând însă posibilitatea menținerii sau activării unor rezerve tehnice pentru siguranța sistemului energetic.

Amendamentele PSD și AUR, susține USR, pun însă în pericol respectarea termenelor pentru atingerea obiectivelor, cu riscul ca Uniunea Europeană să blocheze total depunerea de noi cereri de plată și să aplice sancțiuni financiare de ordinul sutelor de milioane de euro, cu consecințe devastatoare: pierderea credibilității în fața partenerilor externi și a investitorilor, evaluări negative ale agențiilor de rating, blocarea fondurilor destinate dezvoltării României.