Azerbaidjan: 9 morți și 34 de răniți după un atac al Armeniei

La mai puțin de 24 de ore de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, Azerbaidjanul a anunțat că Armenia a bombardat al doilea cel mai mare oraș al său. Potrivit oficialilor azeri, atacul s-a soldat cu 9 civili uciși și alți alți 34 răniți.

Duminică, ministrul de Externe azer a declarat că Armenia a bombardat orașul Ganja, acuzând armata armeană că a atacat în mod deliberat civilii și medici, „ca parte a politicii de agresiune împotriva Azerbaidjanului”.

„Bombardamentul asupra civililor și orașelor de către forțele armate armene, după acordul umanitar de încetare a focului, reprezintă un nou exemplu al barbarismului și arată că apelurile conducerii armene la pace reprezintă doar o ipocrizie”, a spus ministrul.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Polițiștii bucureșteni au înregistrat deja zece incidente electorale. Care sunt principalele ilegalități constatate de autorități

08:40

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Exit-poll alegeri Primăria Capitalei 2025. Lista candidaților de pe buletinul de vot | Cinci case de sondare vor prezenta exit-poll-uri la ora 21:00

08:34

„O încălcare gravă a Convenției de la Geneva”

Ilham Aliyev, președintele azer, a spus că atacul reprezintă „o crimă de război și o încălcare gravă a Convenției de la Geneva”.

„Este o lipsă de respect față de negocierile intermediate de Rusia și o nouă demonstrație a fascismului armean”, a spus președintele azer. „Aceste acte oribile nu vor distruge voința poporului azer!”

Duminică, ministrul Apărării din Azerbaidjan a acuzat forțele armate armene că au bombardat orașul Mingachevir și sate din regiunea Goranboy, Aghdam, Terter, Agjabedi, Fizuli și Jabrayil.

„Conducerea politică și militară a Armeniei este responsabilă pentru agravarea situației în regiune”, a declarat ministrul.

Un conflict vechi de 30 de ani

Atacul survine la mai puțin de o zi de la acordul de încetare a focului, mediat de Rusia, conflictul având miza controlului asupra teritoriului Nagorno-Karabah, administrat de etnici armeni, dar localizat în Azerbaidjan. Controlul regiunii a reprezentat o sursă de tensiuni între cele două țări, după dizolvarea Uniunii Sovietice, la începutul anilor 1990.

La scurt timp de la acordul de încetare a focului, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea acestuia.

Cele două țări au intrat în război în 27 septembrie. Armenia cere ca Nagorno-Karabah să fie recunoscut ca stat independent, la nivel internațional, dar Azerbaidjanul acuză țara vecină că nu dorește decât să acapareze mai mult teritoriu.