BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară. „Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri”

BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară. „Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri”
Consiliul de administrație al BNR a decis, luni, creșterea cu 0,25% pe an a dobânzii-cheie
Publicat: 10/01/2022, 16:05
Actualizat: 10/01/2022, 16:05

Conducerea Băncii Naţionale a României, întrunit luni, 10 ianuarie, în prima ședință de politică monetară a anului, a decis, așa cum previzionau specialiștii din piață, să crească rata dobânzii de politică monetară.

Consiliul de administraţie al BNR a decis, conform unui comunicat de presă al instituției:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 % pe an, de la 1,75 % pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022;
  • extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 % pe an, de la 2,50 % pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 % pe an;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Documentul transmis arată că pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 %pe an, de la 1,75 %pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 %pe an, de la 2,50 %pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 %pe an.

„Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, a transmis BNR.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 %±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.

„BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, a informat banca centrală.

Ce a stat la baza deciziei

Potrivit documentului BNR, rata anuală a inflației a urcat la 7,94% în octombrie 2021, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80%, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat.

Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 % în septembrie, la 4,0% în octombrie și la 4,3% în noiembrie. „Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate”, a precizat BNR.

În plus, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5% și la 3,7%, de la 3,6%, respectiv 2,9 % în luna septembrie 2021.

Mai mult, apreciză BNR, activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 %, de la 1,5% în trimestrul II –, contrar așteptărilor. „Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie”, arată banca centrală.

În același timp, menționează BNR, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 %, de la 13,9 % în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).

În plus, și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar, potrivit BNR, s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

„Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021”, subliniază reprezenații BNR.

Conform analizei, relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, arată BNR, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial.

„Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 %pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior”, arată BNR.

Evoluțiile de pe piața muncii și piața financiară

În ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, BNRconsideră că aceatea au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime.

„Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice”, arată BNR. Chiar INS a publicat, luni, rata șomajului BIM, constantă în noiembrie, de 5,2%, însă cu un număr crescut de șomeri față de octrombrie.

Privind piața financiară, BNR precizeazăcă principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune.

„Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III”, potrivit BNR.

În ceea ce privește dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat, acesta a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1%, ca medie a intervalului, de la 12,9 %în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 %în acest interval, de la 17,8% în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72%.

Rata anuală a inflației, în creștere

În documentul elaborat de CA al BNR se precizează că potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.

„Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare”, arată BNR.

Potrivit surei citate, impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste/

„Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare”, arată BNR.

Pandemia de COVID-19 continuă să provoace incertitudini, spune BNR: „Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare”.

Și politica fiscală actuală este amintită în documentul BNR: „Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate”, acu conchis reprezentanții băncii centrale.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de luni va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 ianuarie 2022, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2022.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult
Răsturnare de situaţie! Uluitor: ce le spune ministrul australian, care "l-a executat" pe Novak Djokovic,...
BOMBĂ! Gina Pistol și Smiley s-au despărțit din cauza Anei Baniciu?! Când s-a întâmplat și...
Laurențiu Reghecampf, reacție devastatoare după ce iubita lui a fost atacată mârșav! Mesaj dur pentru...
Dieta anti-depresie. Alimente care stimulează producția naturală de serotonină
Efectele dramatice ale expulzării lui Novak Djokovic asupra turneului de la Australian Open!
Reacţia lui Djokovic după ce a aflat că va fi expulzat din Australia: „Sunt extrem...
DUSTER-UL care lasă pe toată lumea cu gura căscată!
BANCUL ZILEI | Bărbat sedus în lift de o tipă voluptoasă: “Fă-mă să mă simt...
George Simion a luat cu asalt primăria din Timișoara: „Fritz, parașutat din Germania, ocupă ilegal...
BOMBĂ! Gina Pistol și Smiley s-au despărțit din cauza Anei Baniciu?! Când s-a întâmplat și...
Vârsta la care FEMEILE sunt cele mai ATRACTIVE în pat pentru bărbaţi
PERCHEZIȚII! INDIVID PRINS în FLAGRANT punând în circulație EURO FALȘI. VIDEO
Ţara devenită paradis pentru pensionare. O „mamaie” a avut 15 iubiţi tineri în 7 ani:...
Anunț ȘOC: Cine i-a ucis, de fapt, pe cei doi studenți de la Iași? Răsturnare...
SE DAU BANI! Anunțul momentului pentru cei care stau la bloc. Decizia luată de Guvern
Breaking News! Apelul 112 al polițistului care a lovit două fetițe
Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie...
Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni...