Câți români cu drept de vot sunt înscriși acum în Registrul electoral. Numărul e în creștere, față de ultima informare publică

Numărul total de cetățeni români cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, la data de 31 iulie 2020, este de 18.983.585, a anunțat – marți – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care precizează că sunt cu 1.613 mai mulți față de ultima informare publică.

„Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 iulie 2020 este de 18.983.585, cu 1.613 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 30 iunie 2020 figurau în Registrul electoral 18.981.972 alegători români. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a importurilor de date de la Direcția Generală de Pașapoarte (DGP) și de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)”, a anunțat AEP.

Potrivit sursei citate, în perioada 01.07.2020 – 31.07.2020, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 23.150 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție.

REACȚIE Papahagi îi ia apărarea lui Nicușor Dan: „E de vină pentru toate”

23:35

CONTROVERSĂ Donald Trump interzice accesul CNN, MSNOW și Politico la Casa Albă. Cum își motivează președintele american decizia

22:54

„Un număr de 139 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeași perioada este de 20.614, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD). Datele importate de la DGP în data de 09.07.2020 relevă că au intrat în evidențe 688 de alegători noi, iar un număr de 129 de alegători nu mai figurează în Registrul electoral, ca urmare a decesului sau pierderii cetățeniei”, mai anunță AEP.

AEP mai precizează că, urmare a importului de date de la DEPABD, au apărut 3.616 alegători noi, care au împlinit vârsta de 18 ani înainte de data de 1 iulie 2020.

„Menționăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.251.611 au domiciliul sau reședința în țară, iar 731.974 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. Persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziție, conform legii”, se mai arată în comunicatul remis Mediafax.

AEP anunță constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile locale programate în 27 septembrie

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat, pe 1 august, că a fost constituit Biroul Electoral Central pentru alegerile locale programate în 27 septembrie.

Potrivit comunicatului AEP, din Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2020 fac parte fac parte preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, şi vicepreşedinţii instituţiei, Zsombor Vajda şi Marian Muhuleţ, reprezentanţi ai partidelor politice care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi reprezentantul grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Astfel, membrii BEC sunt: judecătorii – George Bogdan Florescu (preşedinte), Valentin Horia Şelaru (locţiitor preşedinte), Andreia Liana Constanda, Mirela Vişan, Iulia Manuela Cîrnu, Lavinia Valeria Lefterache, Virginia Filipescu; din partea AEP – Constantin-Florin Mituleţu-Buică (preşedinte), Marian Muhuleţ (vicepreşedinte), Zsombor Vajda (vicepreşedinte); reprezentanţii partidelor politice – Petruţa Ulmeanu (PSD), Andreea-Mihaela Miu (PNL), Mihai Alexandru Badea (USR), Dóra-Emese Szilagyi (UDMR), Valentin-Olivian Trofin (Pro România), Eliza Ene Corbeanu (PMP), Daniela Călin (ALDE), Ivan Truţer (Grupul minorităţilor naţionale).

Klaus Iohannis crede că alegerile locale se pot desfășura la data stabilită: „Nu e mai complicat să votezi decât sa mergi la supermarket”

Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit miercuri seară, în cadrul unei conferințe de presă, despre desfășurarea alegerilor locale pe 27 septembrie și dacă se impune amânarea lor, în contextul creșterii alarmante a numărului de infectări cu coronavirus.

Șeful statului s-a declarat convins că dacă pandemia de Covid-19 nu se agravează și se iau măsuri stricte se pot organiza alegerile locale la 27 septembrie, pentru că „nu e mai complicat să mergi să votezi decât să mergi la supermarket să cumperi pâine”.

Totuși, Klaus Iohannis a precizat că situația va fi evaluată în continuare și că la jumătatea lunii august se va decide dacă se va menține data de 27 septembrie sau va fi reluată discuția.

Întrebat dacă, în opinia sa, alegerile din 27 septembrie ar trebui amânate, Iohannis a spus că este o discuţie legitimă, dar trebuie să fie despărţită discuţia politicianistă de cea pe fapte.

„Este o discuție legitimă dacă să organizăm sau să nu organizăm alegerile în 27 septembrie. Însă vreau să despărțim discuția politicianistă de discuția pe fapte. Organizația Mondială a Sănătății a făcut multe afirmații și mai multe anunțuri, iar unul dintre anunțurile care pe mine mă îngrijorează foarte mult este că această pandemie nu are mai multe valuri, ci are un singur val mare, având în vedere că virusul nu are o ciclicitate în funcție de anotimp sau de temperatură. Avem două chestiuni de care trebuie să ținem cont. Este nevoie de alegeri pentru a reda legitimitatea autorităților locale. Pe de altă parte, suntem în mijlocul unei pandemii care poate se atenuează, poate nu se atenuează. Ce obținem dacă amânăm acum alegerile? În loc să le ținem la sfârșit de septembrie, intrăm poate în noiembrie, decembrie, poate ianuarie, când peste pandemia de COVID-19 poate se suprapune și gripa, poate se suprapune și o iarnă grea și ne trezim că în loc să facem lucrurile mai bine, le facem mai prost”, a spus Iohannis.

Președintele a afirmat că dacă se vor lua măsuri stricte, nu este deloc complicat ca o persoană să meargă la vot.