Cum evităm ca masa de Paște să devină un pericol

„Încercăm să ne asigurăm că facilităm trecerea organismului nostru de la un regim alimentar sărac în grăsimi și proteine animale, bogat în legume și fructe, la dieta de sărbătoare, complet diferită de cea anterioară. Dieta de sărbătoare ne solicită corpul, forțându-l să funcționeze la capacitate maximă (pe toate căile lui metabolice) și poate să genereze semne și simptome de surescitare”, spune Luminița Florea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice din cadrul centrului ProVita. 

Contează atât modul în care gătim și combinăm alimentele, dar și cantitățile pe care le consumăm. Astfel, produsele bogate în proteine animale precum carnea de miel, drobul sau ouăle trebuie preparate cât mai dietetic, primăvăratic: la cuptor, la abur, la grătar, prin fierbere, evitând pe cât posibil prăjelile. 

REACȚIE Miruță, despre varianta unui premier tehnocrat: ”Nu e o soluţie pe care putem să o introducem noi, doar cu 13% în Parlament”

09:07

CONTROVERSĂ Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea

09:00

Preparatele grele vor fi acompaniate de cât mai multe vegetale proaspete și legume de sezon. Moderația trebuie să ne însoțească și când vorbim de dulciuri, făinoase sau băuturi carbogazoase. Porțile să fie cât se poate de mici, mai ales dacă alegem alimente care fac digestia dificilă (friptura de miel sau ied, drobul, ouăle, cozonacul, pasca) și porții cât mai generoase de fructe și legume – surse naturale de fibre, care ajută la digestia alimentelor mai puțin digerabile.

Un meniu „prietenos”ar putea arăta astfel:

Mic dejun

Varianta 1: 1 – 2 felii de cozonac cu lapte sau cafea (respectiv derivate din lapte – sana, kefir, lapte bătut); 

Varianta 2: o bucată medie de pască (un triunghi cam cât o palmă) cu lapte sau cafea;

Prânz

Varianta 1: o bucată mică/ medie de friptură de miel/ ied (aproximativ cât o palmă) cu o salată generoasă de primăvară drept garnitură;

Varianta 2: o porție mică/ medie de drob, alături de ouă roșii tradiționale (maxim 1-2 bucăți) cu multe legume de sezon lângă ele (ridichi, ceapă sau usturoi verde, salate, roșii, castraveți);

Cină

De evitat carnea, drobul sau ouăle (pe care le-am avut deja în meniul din timpul zilei), de preferat în schimb brânzeturile (brânză dulce, caș, mozarela, brânză telemea) sau peștele/ fructele de mare, alături de legume la grătar sau salate de crudități.

Alcoolul este recomandat cu moderație, o porție pentru doamne, respectiv maxim două porții pentru domni (porția fiind reprezentată, de exemplu, de un pahar de vin alb/ roșu, adică 150-200 ml/ zi).

În plus, gustările dintre mesele principale trebuie să se regăsească doar în categoria fructe și legume. 

„În concluzie, sărbătorile pascale trebuie să se caracterizeze prin mese fără excese de alimente din punct de vedere cantitativ sau caloric și un consum mic sau moderat de alcool.

În plus, mișcarea e esențială, între mese, înainte sau după, putem face de la simple plimbări până la sport în aer liber”, subliniază medicul Luminița Florea.

MESAJE DE PAȘTE. Cele mai frumoase urări și felicitări de Paști pe care le poți trimite prietenilor