Darius Vâlcov, condamnat DEFINITIV la șase ani de închisoare, în „Dosarul tablourilor” / Fostul ministru s-a stabilit în Italia

Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor, a fost condamnat definitiv, marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la șase ani de închisoare. Pedeapsa a fost redusă cu doi ani față de sentința dată de prima instanță.

Dosarul în care a fost condamnat fostul ministru PSD este cunoscut opiniei publice drept „Dosarul tablourilor”.

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în acest dosar în mai 2015, pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.

AGRICULTURĂ Legea porcului a fost modificată: transportul ilegal a cel puțin șase porci devine infracțiune. Animalele și vehiculul pot fi confiscate

12:53

ULTIMA ORĂ Curtea de Apel București a ridicat sechestrul asigurător pe apartamentele Nordis din Mamaia, evaluate la peste 120 de milioane de euro. Nordis are cale liberă spre finalizarea construcțiilor din Mamaia și Brașov

12:47

În primă instanță, judecătorii instanței supreme au decis condamnarea fostului ministru la 8 ani de închisoare cu executare. Între timp, o parte din acuzațiile aduse lui Vâlcov s-au prescris, respectiv cele de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte, în legătură cu S.C. RUPIAH S.A., S.C. ENERO PROD S.R.L., S.C. CONTIS COMPANY S.R.L. şi S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L.

Astfel, sentința de șase ani de închisoare cu executare a rezultat din contopirea următoarele pedepse:

• 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal, cu referire la art. 6 din Legea nr.78/2000; –
• 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 187/2012;
• 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte (în legătură cu S.C. RUPIAH S.A., S.C. ENERO PROD S.R.L., S.C. CONTIS COMPANY S.R.L. şi S.C. CONTIS CONSULTING COMPANY S.R.L.) prevăzută de art. 12 lit. a teza I din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;
• 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

„Contopește pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare”, a decis ICCJ.

Instanța a menținut sechestrul pe bunurile fostului ministru până la concurența sumei de 6.200.000 lei.

Conform romania.europalibera.org, Darius Vâlcov este stabilit în Italia, unde și-a deschis o firmă, cu sediul la Milano.

Acuzațiile procurorilor

Conform procurorilor, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care avea la acel moment calitatea de primar al municipiului Slatina, judeţul Olt. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga nişte licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în aria de implementare a proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”, arată procurorii.

Conform sursei citate, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda fostului ministrul al Finanţelor.

În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.

„Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

Contracte fictive

Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.

În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.

„De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani”, potrivit anchetatorilor.

Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.

Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, fostul ministrul al Finanţelor a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.