DIICOT i-a închis lui Sebastian Ghiță trei dosare, în care era cercetat pentru infracțiuni vizând legea siguranței naționale, spălare de bani și contrabandă

DIICOT a transmis miercuri, într-un răspuns pentru gândul, că Sebastian Ghiță (cel care încă figurează ca deputat PSD, deși a anunțat că și-a dat demisia din partid n.red.) a fost vizat de trei dosare, însă în fiecare dintre ele s-a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale.

Primul dosar este unul înregistrat în 2005 (612/D/P/2005) și soluționat la data de 06.11.2009 cu neînceperea urmăririi penale. În acest dosar, Sebastian Ghiță a fost cercetat pentru infracțiunile prevăzute la art. 7 din legea 39/2003 (Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat) și art. 270 din Legea 86/2006 (contrabandă). O parte din acest dosar a fost disjunsă la Parchetul Tribunalului București, însă nu se precizează ce s-a întâmplat mai departe cu acest dosar. În 2009, procuror-șef al DIICOT era Codruț Olaru, actualul adjunct al lui Tiberiu Nițu la Parchetul General.

Un alt dosar (299/D/2010), înregistrat în 2010, a fost închis cu NUP pe 14.11.2013, când Direcția era deja condusă de Alina Bica. În acest dosar, Sebastian Ghiță era cercetat pentru art. 7 din Legea 39/2003 (grup infracțional organizat), art 3 litera f,h,j din Legea 51/1991 (infracțiuni la legea siguranței naționale) și art. 23 Legea 656/2002 (spălare de bani)

POLITICĂ Traian Băsescu: „România ar trebui să solicite intervenția FMI”. Argumentele fostului președinte

13:45

METEO Miracolul vremii frumoase nu ține mai multe de o zi. Cod galben duminică și de luni se întorc ninsorile

13:32

Al treilea dosar este unul înregistrat în 2014 (102/D/P/2014), care a fost clasat pe 28.05.2014 pentru infracțiunea prevăzută la art. 367, aliniantul 1, din Codul Penal (grup infracțional). În acest dosar, procurorii DIICOT au mai dispus și declinarea cercetărilor către Parchetul General, condus de către Tiberiu Nițu, pentru infracțiunile prevăzute la art. 244 Cod Penal (înșelăciune), art. 5 Legea 11/1991 (legea concurenței neloiale), art. 140, aliniatul 1, litera d, din Legea 8/1996, art. 141 din Legea 8/1996 și 139 din aceeași lege (infracțiuni privind drepturile de autor)

Gândul a solicitat, în baza Legii 544/2001 privind accesului la informații de interes public, a ghidului de colaborare între presă și Justiție, dar și a articolului 31 din Constituția României, ca DIICOT să furnizeze și soluțiile de clasare. Solicitarea a venit în contextul în care CSM a aprobat anul acesta o formă nouă a ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media. În acest ghid, se prevede clar că parchetele pot elibera copii ale soluțiilor de clasare. Mai exact, articolul 27, aliniatul 3, prevede următoarele:

„În cazul soluțiilor de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, se pot elibera, la cerere, copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele din care rezultă informații prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieții private, precum și cele care se referă la conținutul unor probe și măsuri dispuse, dacă prin menționarea acestora se periclitează desfășurarea procesului penal în alte cauze. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt, cu consultarea conducătorului parchetului”.

DIICOT nu a făcut nici o referire la acest aspect, deși reporterul gândul a solicitat în mod expres o copie a soluțiilor de clasare.

Plângerile penale pe numele lui Sebastian Ghiță – o cronologie

Pe lângă dosarele de la DIICOT, pe numele deputatului Sebastian Ghiță au fost depuse trei plângeri penale în care este acuzat de șantaj și amenințări. Informațiile gândul arată că, în 2012, deputatul PSD a fost acuzat de Realitatea TV de șantaj. În 2013, un înalt funcționar, ulterior candidat PMP la euroalegeri, le-a spus procurorilor că a fost amenințat de același parlamentar. În urmă cu trei zile, colegul său de partid, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, l-a denunțat pe proprietarul postului România TV la Parchetul General pentru o serie de presupuse amenințări cu moartea. Mai jos, detalii despre aceste plângeri:

În 2012, Realitatea TV a depus la DNA o plângere în care îl acuză pe Sebastian Ghiță de șantaj și amenințări. Plângerea a fost transmisă de DNA Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Până în prezent, parchetul nu a anunțat vreo soluție în dosar.

În octombrie 2013, pe numele lui Sebastian Ghiță a fost depusă o altă plângere penală. Informația a fost confirmată pentru gândul de mai multe surse judiciare. De acestă dată, deputatul PSD a fost reclamat la DNA de Carmen Roșu, fostul director general al Autorității de Management din cadrul POSDRU și ulterior candidată pe lista Partidului Mișcarea Populară la alegerile pentru Parlamentul European.

În 2012, Carmen Roșu era directoarea AM POSDRU și susține că Sebastian Ghiță avea interese asupra unui contract pentru arhivarea documentelor. Carmen Roșu mai spune că, în urma verificărilor, a constatat că acel contract avea mari probleme și că i-a solicitat lui Ghiță să renunțe la el. Ea îl acuză pe Ghiță că a făcut presiuni pentru continuarea contractului. „În septembrie 2013, iar am primit un apel telefonic de amenințare și santaj de la dl Ghiță, că îi sunt blocate afacerile și că se va ocupa personal de mine, fapt pe care l-am adus la cunostință unui secretar de stat, Gabriel Onaca, și în prezența ministrului Teodorovici”, susține Carmen Roșu în plângerea penală publicată de către Realitatea TV.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a depus în 13 mai la Parchetul General o plângere penală împotriva deputatului PSD Sebastian Ghiță, pe care îl acuză că l-a amenințat cu moartea. „Sebastian Ghiță m-a sunat în urmă cu o săptămână și m-a amenințat josnic și rușinos. M-a amenințat cu moartea”, a susținut primarul sectorului 3. „Mi-a spus: ‘Te termin. Ai intrat pe mâna mea, o să te termin. Mori de mâna mea, nu o să te las’. Astea sunt cuvintele pe care mi le-a spus”, a relatat Negoiță. Acest dosar a fost și el clasat de Parchetul General.