Numărul cazurilor de agresiuni asupra cadrelor medicale, în continuă creștere. De ce aleg doctorii să nu depună plângeri

„În urmă cu 10-15 ani, în spitalele din România, nu existau sisteme de supraveghere video, nici personal calificat de pază. Acum există, și totuși agresiuni se petrec mereu.(…) Sentința asupra agresorului trece neobservată. Medicul poate să declare ce vrea el, că a depus sau că nu a depus plângere penală. (…) Percepția publică este că medicii, asistentele și farmaciștii sunt niște avari, niște șpăgari, asta se induce în ultimii 2-3 ani”, a declarat, pentru MEDIAFAX, dr. Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

85% dintre medici au fost agresați verbal la locul de muncă în timp de 10,5% susțin că au suferit agresiuni fizice în unitățile medicale, potrivit unui studiu realizat, în 2015, de Fundația Colegiului Medicilor București. Cu toate acestea, majoritatea cadrelor medicale aleg să nu depună plângere împotriva agresorilor, arată același studiu.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Sâmbătă dimineață, o infirmieră de la Spitalul „Bagdasar Arseni” din Capitală a fost rănită în zona mâinii cu un obiect artizanal încropit, de către un bărbat de 43 de ani, conform unor surse judiciare citate de MEDIAFAX. Marți, la Spitalul „Marie Curie”, tot în Capitală, un medic a fost lovit de tatăl unui pacient pe care îl trata, agresorul fiind cercetat sub control judiciar.

„Cel mai grav a fost un eveniment petrecut acum 7-8 ani, care a dus la apariția unui act normativ în 2012, este vorba despre un asasinat petrecut asupra unui medic de familie care nu a putut, din cauza normelor, să elibereze o rețetă compensată pacientului său.(…) Scăderea respectului pentru profesiile din sănătate ar fi una dintre cauze. Este posibil ca și din cauza noastră să se întâmple astfel de lucruri. Noi, medicii, eram obișnuiți să comunicăm într-un anumit fel. De acum înainte, cetățenii doresc o altă formă de comunicare, de informare și noi poate că am rămas în urmă cu nivelul calitativ al comunicării”, a afirmat, pentru MEDIAFAX, dr. Gheorghe Borcean, președintele CMR.

Un alt caz grav a avut loc în 2015, când un bărbat internat la Spitalul Elias a atacat trei asistente medicale. Pe una a încercat să o strângă de gât și a mușcat-o, iar o alta a fost îmbrâncită și a suferit o fractură de tibie, după cum afirma la acea vreme, pentru MEDIAFAX, directorul medical Dana Safta.

În același an, un medic cardiolog de la Spitalul Județean din Drobeta Turnu Severin a fost agresat de rudele unei paciente de 85 de ani pe care o resuscita, în urma unui stop cardiorespirator.

„În urmă cu un an, s-au făcut reclamații groaznice că un medic ginecolog nu a putut să constate o malformație congenitală, iar copilul s-a născut cu malformație. S-a dovedit că medicul nu putea să recunoască malformația. (…) Există un prejudiciu în medicină care nu este datorat exclusiv medicului, este prejudiciul bolii ca atare, nu neapărat al actului medical”, a afirmat președintele CMR pentru MEDIAFAX.

Reprezentanții medicilor spun că, în urma incidentelor, singurul care are de pierdut este medicul, pentru că, de cele mai multe ori, reputația îi este afectată definitiv.

„Potrivit legii, amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă către personalul sanitar se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Lovirea sau orice alte acte de violență împotriva acelui personal se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.(…) Deci lege există și nu întâmplător, legiuitorul a găsit de cuviință să introducă aceste articole. (…) Cel care a făcut fapta este un cetățean deplasat. Despre agresor nu se interesează nimeni, medicul este cel despre care se vorbește”, a declarat dr. Gheorghe Borcean pentru MEDIAFAX.