Pedepsele de peste un an pot fi executate și în arest la domiciliu

O propunere a PSD la Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptată de deputați, prevede că: „Regimul semideschis se aplică inițial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violență la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani pentru fapte comise cu violență”.

Un alt amendament UDMR la Lefea adoptată de Camera Deputaților arată că: „În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenție la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență”. Potrivit unei propuneri a social-democraților prevederile din amendamentul UDMR „se aplică și persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracției minime obligatorii pentru liberarea condiționată din pedeapsa inițială a închisorii mai mare de un an”.

ANALIZĂ EXCLUSIV Coridorul Verde, o himeră pentru noi? Turcia și Azerbaidjan ne-ar putea sări din marele proiect regional. Expert: România nu mai are o diplomație energetică vizibilă

06:00

EXCLUSIV Cine ar fi preluat puterea mafiei românești din Marea Britanie. Victimele se tem să vorbească

05:00

În plus, în textul modificărilor este prevăzut că se consideră 20 de zile executate din pedeapsă pentru fiecare lucrare științifică publicată sau invenție și inovație brevetată.

„Caracterul științific al lucrărilor elaborate de către deținuți este stabilit, potrivit dispozițiilor legale, de către Consiliul Național al Cercetării Științifice, denumit în continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, denumită în continuare UEFISCDI”, potrivit textului inițiativei legislative.

O altă modificare adoptată prevede că „învoirea din motive umanitare se poate acorda pentru soluționarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum și în caz de calamitate”.

Camera Deputaților a votat în plenul de miercuri în calitate de for decizional, astfel Legea ajungând acum la promulgare de către președintele Klaus Iohannis.