Președintele CEDO despre condițiile din închisori: Cazurile împotriva României arată dificultăți de ordin sistemic, care trebuie rezolvate intern

„În primul rând, în privința Ungariei și României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, situația vizând cauze legate de condițiile de detenție. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidența Articolului 3 din Convenție, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăți sistemice sau structurale și necesită găsirea unor soluții interne”, a declarat Raimondi în discursul susținut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar.

Raimondi a subliniat faptul că o soluție trebuie găsită la nivel național, dând exemplul Italiei, care a reușit să reducă la jumătate numărul cazurilor.

ACTUALITATE Britanicii se pregătesc pentru ce e mai rău. Scenarii catastrofale în cazul încălzirii globale. Cât teritoriu ar putea pierde Imperiul

15:28

ȘTIINȚĂ DESCOPERĂ.ro, site-ul preferat al pasionaților de Știință și Tehnologie din România!

15:12

„În domeniul penitenciar, Curtea definește principii care au fost clar stipulate în decizia din cazul MurÅ¡ić din anul 2016. Pe baza acestor principii se diagnostichează o situație specifică dintr-un stat membru. Totuși, repet, o soluție trebuie găsită la nivel național. Acest lucru este posibil, așa cum a arătat exemplul Italiei, în cazul căreia numărul cazurilor a fost mai mult decât înjumătățit în doi ani și jumătate. Acesta este rezultatul politicii Guvernului Italian, în primul rând ca răspuns la hotărârea-pilot Torreggiani, care se referea la supraaglomerarea din închisori, iar în al doilea rând, în ceea ce privește durata proceselor. Aceasta arată că acolo unde Guvernul are voința de a rezolva o situație și impune măsurile necesare, rezultatele vin rapid”, a mai declarat Raimondi.

Decizia-pilot Torreggiani la care face referire președintele CEDO a fost pronunțată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea și condițiile din penitenciarele italiene reprezintă o problemă „endemică și structurală incompatibilă cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului”.

În septembrie 2014, la peste un an de la pronuntarea deciziei-pilot Torreggiani, CEDO a constatat că Guvernul de la Roma a realizat progrese notabile prin adoptarea unor măsuri menite să soluționeze problema supraaglomerării din închisori, printre care și plata unor compensații financiare, utilizarea alternativelor la detenție și reducerea sentințelor în cazul infracțiunilor minore, dar și renovarea penitenciarelor deja existente și construcția unor centre de detenție noi.

Președintele Klaus Iohannis contrazicea, marți, calculele făcute de fostul ministru al Justiției în Guvernul Cioloș, Raluca Prună, care susținea, anul trecut, că România ar putea să fie obligată de CEDO să plătească în jur de 80 de milioane de euro pentru condițiile proate din închisori.

„Nu există așa ceva, nu va fi niciun fel de amendă. Amenzile nu se dau paușal. Despre cele acele 80 de milioane, a făcut calculul cineva pe colțul mesei. Aceste calcule, pe bune, nu le-a făcut încă nimeni. Să așteptăm să vedem ce dorește CEDO de la noi”, a spus ședul statului, după o discuție la Strasbourg cu președintele CEDO și cu cel al Comisiei de la Veneția.  

În martie 2016, ministrul Justiției la acea vreme, Raluca Prună, a declarat că s-a făcut o solicitare către Curtea Europeană a Drepturilor Omului să amâne luarea unei decizii pentru situația din penitenciare, decizie care ar obliga România să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreținerea deținuților

„Guvernul a adoptat un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puțin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima țară membră a Consiliului împotriva căreia s-ar putea pronunța o asemenea decizie pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenție, pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare și, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plătește 78 de milioane de euro pe an (…) pentru România, și dacă nu vor fi 8 euro pe zi, și dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcție de populația aflată în detenție, în jur de 28.000 de persoane, în funcție de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt că tot cam așa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în fața Comisiei de abuzuri din Camera Deputaților.

Ministrul Justiției a explicat că România pierde procese pe bandă rulantă la CEDO, iar în anul 2015 a fost obligată să plătească 460.000 de euro, în urma plângerilor soluționate de CEDO. „Penitenciarele sunt într-o situație în care sunt supraaglomerate. Avem numeroase plângeri la CEDO, 75 anul trecut (…) dacă nu mă înșel, în jur de 460.000 de euro plătiți de statul român celor care s-au adresat CEDO, ceea ce înseamnă o sumă dublă față de anul 2014”, a conchis Prună.