REACȚIE. Curtea de Conturi europeană atacă România. De ce suntem arătați cu degetul, din nou, la Bruxelles

Curtea de Conturi europeană a avut o reacție dură la adresa României din cauza întârzierilor mari înregistrate la proiectele strategice de transport. S-a avut în vedere Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac, Curtea de Conturi europeană apreciind că este necesar ca finalizarea acestor lucrări să prindă contur cât mai repede.

Raportul Curții de Conturi europene, publicat marţi, 16 iunie, a auditat modul în care au fost gestionate de către Comisia Europeană opt megaproiecte transfrontaliere de transport în 13 state membre. Acestea se numără printre legăturile-cheie care lipsesc şi de care este nevoie pentru a se asigura conectarea reţelelor naţionale şi a se crea, astfel, coridoare europene de transport continue.

Costuri totale de 54 de miliarde de euro

Costul total estimat al infrastructurilor de transport de maximă importanţă selectate a fost de 54 miliarde de euro. Valoarea cofinanţării alocate de UE este de 7,5 miliarde de euro, din care s-a vărsat deja o sumă de 3,4 miliarde de euro.

SCANDALOS Risipa e la ea acasă în Oradea. Ghivecele uriașe pe roți, de 2.600 de euro bucata, noile pubele ale orașului. În mai puțin de 6 luni, localnicii au transformat jardinierele în scrumiere și depozite de PET-uri. Primăria nu știe cum să mai ascundă dezastrul

21:10

VIDEO A 12-a noapte de proteste în fața Arestului Central, pentru susținerea lui Călin Georgescu. Mulțimea de oameni scandează intens și flutură tricolorul

21:03

În opinia experților Curții de Conturi europene, este puţin probabil ca reţeaua centrală să fie operaţională până în 2030 (aşa cum era planificat în 2013). Întârzierile sunt, în medie, de 11 ani, şi ele pun în pericol funcţionarea eficace a cinci dintre cele nouă coridoare TEN-T.

Autostrăzi nefinalizate egal consecințe grave

Aceste întârzieri au consecinţe importante. De exemplu, „traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naţionale cu două benzi. Această situaţie are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje şi un grad redus de siguranţă rutieră.

Comparând numărul şi tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente şi de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel naţional din România. În plus, 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raportul Curţii.

De asemenea, Curtea a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocraţie a afectat eficienţa implementării proiectelor.

România, țara birocrației și a lucrărilor prost făcute

De exemplu, notează raportul, „în România, autostrada A1, cu o lungime de 582 km, este planificată şi construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente trebuie obţinute autorizaţii. Conform calculelor Curţii, este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km”.

Și tot România este dată ca exemplu și la ineficacitate: „În România, între Lugoj şi Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanţat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea oraşului Deva, două porţiuni de drum, construite într-un interval de numai şapte ani, au fost conectate greşit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruşi pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.

Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”.