Rectorii de la Universitatea București, Medicină și ASE au susținut inițiativa Gândul anti-plagiat

Rectorii de la Universitatea București, Medicină și ASE au susținut inițiativa Gândul anti-plagiat
Rectorii unora dintre cele mai prestigioase universități din România s-au declarat de acord cu inițiativa Gândul de publicare a celor 33.000 de doctorate, ca măsură de transparentizare și de înlăturare a suspiciunilor de plagiat. Ministerul Educației a ținut să ne reamintească faptul că "se lucrează" la un software antiplagiat. Până în ziua de azi, toate aceste angajamente ale lumii academice au rămas vorbe în vânt. Doctoratele sunt ținute în continuare departe de ochii publicului, în bibliotecile greu accesibile ale fiecărei facultăți, iar softul anti-plagiat al Ministerul Educației nu există.

Rectorii de la Universitatea București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și cel de la Academia de Științe Economice au declarat pentru gândul că sunt de acord cu transparentizarea sistemului de acordare a titlurilor academice de doctor, pentru a elimina astfel suspiciunile privind plagiatul, în contextul în care gândul a dezvăluit recent că un alt personaj din politică – baronul PSD de Mehedinți Adrian Duicu – și-a obținut titlul de doctor în științe militare, la Universitatea Națională de Apărare, printr-o lucrare suspectă de plagiat.

Rectorii spun că, deși tezele de doctorat sunt publice, ele nu sunt accesibile publicului și că, deși legea Educației prevede publicarea lor pe internet, acest lucru nu se întâmplă. De asemenea, softurile antiplagiat folosite în prezent nu sunt atât de eficiente pe cât se crede, arată rectorul de la ASE, profesorul Pavel Năstase. Mai mult, verificările antiplagiat costă în prezent foarte mult, iar de exemplu Universitatea București trebuie să verifice prin sondaj tezele, pentru că nu are un buget suficient pentru verificările antiplagiat, spune rectorul Mircea Dumitru. În cele din urmă însă, primul și cel mai important responsabil de corectitudinea unei teze de doctorat trebuie să fie coordonatorul științific al lucrării, așa cum de altfel prevede și legea, arată rectorul de la Medicină, academicianul Ioanel Sinescu.

Recent, ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu, a declarat că este de acord cu propunerea gândul, admițând că accesul la aceste lucrări este îngreunat. Cât privește softul antiplagiat pe care ministerul Educației a dat 3 milioane de euro, Costoiu spune că încă „lucrăm la proiect”.

Universitatea București: verificarea antiplagiat costă mult și se face prin sondaj

Rectorul Universității București, profesorul Mircea Dumitru, care s-a confruntat cu scandalul tezei de doctorat plagiate a premierului Victor Ponta, spune că este „absolut de acord” cu propunerea gândul ca toate lucrările de doctorat să fie publicate pe site-urile universităților: „Sunt absolut de acord. Numai că fiecare măsură de acest fel necesită o anumită pregătire, foarte serioasă. Și asta nu este din partea mea o modalitate de a escamota problema, sau de a găsi o soluție să scăpăm de problemă. Chestiunea este că toate aceste lucrări au costuri foarte ridicate pentru verificare, chiar de pildă și folosirea softului anti-plagiat pe care Universitatea București l-a închiriat pentru verificarea lucrărilor”.

Rectorul UB spune că toate lucrările de doctorat sunt publice și în acest moment.

„Ele sunt lucrări publice. Acum ele sunt într-o bază de date, iar dacă cineva vrea să le consulte poate face asta”, a spus rectorul. Pentru că a avut câteva cazuri celebre de plagiat în ultimii ani, Universitatea din București a decis ca din acest an, mai precis din semestrul al doilea, să verifice toate lucrările prin sondaj.

„În fiecare facultate, fiecare a zecea lucrare este testată prin sondaj. Dacă avem 100 de lucrări susținute la o facultate, atunci 10 lucrări sunt verificate cu softul ani-plagiat la care universitatea are abonament. Dacă ar fi să verificăm fiecare pagină a acestor lucrări ar trebui să folosim o sumă foarte mare din fondurile universității, or universitățile nu au buget. Plata pentru o pagină ajunge la câțiva euro”, a mai arătat Dumitru.

ASE: Fiecare teză este verificată cu software antiplagiat, însă eficiența nu e garantată

Profesorul Pavel Năstase, rectorul Academiei de Științe Economice (ASE), spune și el că lucrările de doctorat sunt publice, la bibliotecile universităților, ca și susținerile acestora. Totuși, inițiativa gândul ar fi binevenită: „Este o inițiativă foarte bună ca tezele de doctorat într-adevăr să fie publice, sunt de acord ca tezele să fie foarte transparente, să fie publice, să verifice toată lumea, pentru că e mai sănătos așa”.

Năstase arată că, deși la Ministerul Educației exista această inițiativă de a publica doctoratele pe internet, ea nu este pusă în aplicare.

„Mai mult, la nivelul Ministerului Educației s-a pus problema creării unui portal unde toate tezele să fie publicate. Eu sper că se va pune în aplicare prin ordin de ministru, trebuie văzut în ce stadiu este proiectul. Poate nu ar strica să fie făcut acest lucru de un organism independent de minister. Acolo există o comisie care atestă aceste doctorate și în urma atestării lor ar trebui să fie publicate”, explică rectorul ASE, pentru gândul.

La ASE, verificarea antiplagiat se face pentru fiecare teză de doctorat în parte, spune rectorul, care însă recunoaște că aceste verificări computerizate nu sunt infailibile, pentru că sunt limitate tehnic de articolele și lucrările încărcate în baza de date care face verificarea.

„Noi la ASE, pentru tezele de doctorat, avem abonament la un software care face o verificare a tezei înainte ca aceasta să fie avizată de conducătorul științific. Raportul respectiv este dat spre analiză conducătorului științific, care și el răspunde de conținutul tezei respective. În urma acestei analize, conducătorul de doctorat dă sau nu avizul respectiv. Asta se întâmplă la fiecare teză de doctorat, de un an și ceva. Majoritatea universităților au asemenea sisteme antiplagiat. Dar aceste sisteme nu detectează toate posibilitățile, ele se bazează pe datele înmagazinate din anumite teze de doctorat sau lucrări științifice, dar s-ar putea ca unele să nu fie încărcate în baza de date”, spune Pavel Năstase.

Ioanel Sinescu: Responsabil este conducătorul de doctorat

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, academicianul profesor Ioanel Sinescu, este și el de acord cu inițiativa gândul, însă spune că primul responsabil de pentru corectitudinea tezei de doctorat este profesorul care o coordonează.

„Decizia de transparentizare trebuie să o ia fiecare dintre universități și Consiliul Național al Universităților, dar sunt convins că acțiunea va fi pozitivă. Fără îndoială că, dacă există aceste tendințe de plagiere, sigur că se vor reduce sau vor dispărea complet, sunt convins. Nu știu dacă asta este singura măsură care ar trebui luată, dar poate fi una dintre ele”, spune rectorul Ioanel Sinescu, despre inițiativa gândul.

Până la verificările antiplagiat, făcute cu software sau de către marele public care ar avea acces la un portal cu 33.000 de teze de doctorat, Sinescu spune că profesorii ar trebui să aplice legea și să se responsabilizeze.

„În legea educației, scrie că responsabil este conducătorul de doctorat. Nu este ceva special la noi la Medicină, este la toate universitățile. Fiecare conducător de doctorat are obligația să se asigure că textul, teza de doctorat pe care o are în față, pe care a coordonat-o, nu este un text plagiat. Sigur că textul poate să aibă o parte informativă generală, este și firesc până la un punct, apoi o parte personală, cu contribuția doctorandului la efectuarea tezei și la dorința sa de a-și materializa lucrarea, pentru a obține titlul de doctor în științe”, declară Ioanel Sinescu, pentru gândul.

Gândul solicită publicarea online a tuturor tezelor de doctorat

Potrivit datelor obținute de gândul, numărul doctorilor din România este de 22 de ori mai mare decât înainte de Revoluție, în prezent aproape 33.000 de români sunt doctori față de circa 1.500 în urmă cu 25 de ani. Creșterea este datorată, în mare parte, schimbărilor de sistem care au dus la creșterea numărului de Universități și, implicit, a numărului de studenți.

Însă, în condițiile în care, școala românească scoate doctori pe bandă rulantă, puține universități au metode prin care pot depista dacă lucrările de doctorat sunt plagiate sau, dimpotrivă.

A obține un titlu academic este la modă printre oamenii politici și funcționarii publici, care în urma obținerii titlului obțin promovări și avantaje materiale. Numai că până acum s-a dovedit că multe dintre titlurile academice au fost obținute fără să fie respecatate rigorile academice. Cel mai sonor caz este al premierului Victor Ponta, care a fost fost dovedit că a plagiat lucrarea sa de doctorat. Un  alt caz de plagiat este cel al lui Ioan Mang, ministru al Educației în guvernul Ponta I, care a demisionat după opt zile de la instalare, după ce s-a descoperit că a copiat o lucrare cuvânt cu cuvânt.

Ultima dovadă unui plagiat este al lui Adrian Duicu, baronul de Mehedinți, care a devenit doctor în științe militare. Gândul a demonstrat că în lucrarea acestuia există mari părți plagiate.

Numărul titlurilor acdemice de doctor este de aproape 33.000. Gândul a făcut o estimare folosind datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS) și de Ministerul Educației, acesta din urmă având o centralizare doar pentru perioada 2007-2011. Astfel, a rezultat că în România 32.804 de persoane obținuseră, până în 2011, titlul de doctor.

Inchide