Top trei greșeli electorale ale liberalilor în campania din 2016 care au dus la „dezastul” rezultatelor în Capitală: Cum au „călcat pe bec” cei patru candidați nominalizați, dintre care trei retrași de PNL

PSD a câștigat toate primăriile de sector și Primăria Capitalei speculând inclusiv greșelile PNL în cursa electorală pentru București din iunie 2016. Campania i-a dezamăgit pe bucureșteni, care au ieșit la vot în proporție de doar 33%, cu mult sub media prezenței la vot pe țară. Analiștii politici au scos în evidență, la acel moment, principalele „bâlbe electorale” făcute de liberali în campanie, între care indecizia în privința nominalizării candidatului la Primăria Capitalei, „pariul” pe branduri politice neinspirate, dar și gafele făcute de candidații pe care liberalii au fost nevoiți să îi retragă. 

Iată contextul în care Gabriela Vrânceanu-Firea a fost primul candidat 100% PSD, asumat oficial de PSD și prima femeie din istoria Bucureștiului care a ajuns în funcția de primar al Capitalei.

ECONOMIE Agenția Internațională pentru Energie și SUA reclamă că o parte din guvernele UE nu și-au eliberat stocurile de motorină din rezervele strategie

19:13

FLASH NEWS POLITICO: Franța majorează bugetul apărării, în ciuda dificultăților financiare

19:09

Primul candidat PNL, prima gafă: Cristian Buşoi, acuzat că a încercat să capitalizeze electoral tragedia de la Colectiv

Iniţial, liberalii l-au desemnat pe Cristian Buşoi candidat la Primăria Capitalei. Acesta a fost criticat pentru folosirea, într-o conferinţă de presă, a unui banner cu imagini de la cutremurul din 1977 şi de la tragedia din Colectiv, cu mesajul „Bucureşti, trezeşte-te! 1977#cutremur-2015#Colectiv”.

„Am vorbit astăzi, într-o conferință de presă, despre necesitatea consolidării clădirilor din București care prezintă risc seismic și am atras atenția că nu suntem încă pregătiți să facem față unei noi tragedii, posibile în cazul unui eventual cutremur, așa cum ne-a demonstrat incendiul de la Colectiv. Unele reacții au fost critice, întregul demers fiind suspectat de instrumentalizarea tragediei de la Colectiv într-un exercițiu electoral de imagine.

Mărturisesc cu toată sinceritatea că nu am intenționat acest lucru, iar celor pe care această asociere i-a lezat în vreun fel le cer scuze. Înțeleg ceea ce i-a deranjat și îi asigur de faptul că nu am intenționat să mă folosesc de ce s-a întâmplat în tragedia de la Colectiv sau în cea întâmplata în martie ’77”, a scris  Bușoi pe Facebook după ce opinia publică a criticat gestul său.

În februarie, Biroul Politic Naţional al PNL a validat candidatura deputatului Ludovic Orban la Primăria Capitalei

Președintele interimar al PNL București, Cătălin Predoiu, a confirmat, în februarie 2016 că Ludovic Orban este candidatul partidului la Primăria Capitalei. ″Am luat decizia de a continuă bătălia pentru Primăria Capitalei în formulă unei echipe. (…) Această bătălie va fi continuată de PNL având candidat pe Ludovic Orban”, a declarat Predoiu.

„Sunt pregătit, sunt hotărât, am toată experienţa necesară pentru a fi învingător”, afirma Ludovic Orban după validarea sa, anunţând că obiectivul său este câştigarea Primăriei Capitalei cu un scor de peste 40%.

În aprilie însă, Orban s-a prezentat la DNA pentru a da declaraţii în dosarul în care era anchetat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.

Ulterior, în luna mai 2016, Ludovic Orban a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, cauza fiind judecată de Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Procesul a durat mai puţin de un an, iar în 2017 judecătorii ICCJ au decis achitarea lui Orban.

Candidatul Marian Munteanu, nume legat de Mineriade și liderul studenților anilor 90, criticat în spațiul public pentru „discursul fascist”

Însă, în contextul din aprilie 2016, liberalii au decis să meargă în cursa pentru primăria Capitalei cu Marian Munteanu. După ce împotriva acestuia au apărut afirmaţii că are un discurs fascist, conducerea PNL afirma că nu renunţă la candidatura lui Munteanu.

Munteanu a fost criticat şi de unii liberali, precum Răzvan Mironescu şi Ovidiu Raeţchi. Alina Gorghiu punea aceste critici pe seama „lipsei de experienţă” a celor doi.

Pe 20 aprilie, Marian Munteanu anunţa că a consimţit, în urma discuţiilor cu lideri ai partidului, să-şi retragă candidatura.

„Am avut discuţii în ultimele două zile cu liderii partidului, cu reprezentanţi din sectoare, în încercarea de a găsi o formulă eficientă. Din păcate, a fost dificil să identificăm o formulă de unitate. Nu se pot câştiga lupte fără unitate, solidaritate şi loialitate reciprocă. (…) În consecinţă, am consimţit în urma acestor discuţii să-mi retrag candidatura, am acceptat această chestiune şi sunt convins că PNL va găsi o soluţie pentru a păstra unitatea acestei echipe, a organizaţiei la Bucureşti şi pentru a oferi bucureştenilor un proiect bun, util şi câştigător”, spunea Munteanu, la acea dată.

Nominalizarea lui Cătălin Predoiu și eșecul PNL la București

Discursul electoral al lui Cătălin Predoiu nu a reușit să „repare” gafele liberalilor, iar rezultatele după numărarea voturilor sunt cele cunoscute deja: Gabriela Firea, a câștigat Primăria Capitalei cu 42,97% din voturile valabil exprimate, în timp ce candidatul USB, Nicușor Dan, a obținut 30,52%, candidatul PNL, Cătălin Predoiu – 11,18%, iar candidatul PMP, Robert Turcescu – 6,46%.

În urma rezultatului obţinut la alegerile locale din iunie, Cătălin Predoiu a demisionat de la şefia organizaţiei PNL Bucureşti, el fiind înlocuit de Cristian Buşoi. Acelaşi gest a fost făcut şi de preşedinţii de filiale din Capitală şi de unii lideri din ţară.

La acea dată, Alina Gorghiu considera că rezultatul obţinut la alegeri este unul bun şi că nu este momentul de „mişcări intempestive” sau de organizarea unui Congres. De asemenea, Vasile Blaga aprecia că PNL a obţinut la aceste alegeri locale cel mai bun scor după 1990.

În schimb, secretarul general al PNL de la acel moment, Ilie Bolojan, afirma că o preşedinţie unică la nivel naţional ar semnala încheierea fuziunii dintre PNL şi PDL.

Uniunea Salvați Bucureștiul a capitalizat electoral fiecare mișcare greșită a PNL

”Asociația Salvați Bucureștiul” a reușit să obțină sprijinul unei părți a elitei culturale și economice bucureștene care au asigurat promovarea și finanțarea pentru alegerile locale și apoi în alegerile parlamentare. Strategia folosită, de a justifica banii din perioada precampaniei și pe cei din perioada campaniei a dus la consolidarea credibilitatății și a proiectat în mintea oamenilor o imagine a unor instituții care cheltuiesc transparent și responsabil, în totală contradicție cu imensele prejudicii calculate de unele instituții ale statului atât în primăriile din București, cât și în cele din țară, se arată într-o analiză publicată de revistapolis.ro

În urma acestor alegeri, USB a devenit a doua formațiune politică în preferințele bucureștenilor. Din totalul de 55 de mandate ale CGMB, PSD+UNPR și-au adjudecat 24, USB 15, PNL doar 8, iar ALDE și PMP câte 4 mandate fiecare. În celelalte sectoare USB a obținut 24 de mandate.

Pentru alegerile parlamentare din decembrie, PNL a adoptat criterii de integritate pentru candidaţi şi a prezentat liste cu peste 30% oameni noi. Cu toate acestea, liberalii au pierdut şi aceste alegeri din toamna lui 2016, cu un scor de 20%, rămânând în opoziţie.