Despre Donald Trump se tot scrie că singurul lider străin pe care îl respectă și pe care îl consideră un adevărat prieten este Benjamin Netanyahu, premierul Israelului. Cu ceilalți ceilalți lideri europeni și aliați strategici se comportă agresiv și chiar își umilește partenerii economici vitali (Citește și: Donald Trump îl ironizează pe Prințul moștenitor al Arabiei Saudite: „Nu credea că o să mă pupe în f**d”). Față de liderul chinez Xi Jinping a avut o atitudine beligerantă de la distanță, ajungându-se chiar la războaie comerciale. Iar pe Kim Jong-un, până să-l considere „prieten”, îl insultase cu apelativul „omul-rachetă” și îl amenințase cu anihilarea nucleară.
Dar mai există un lider pe care președintele american îl respectă și chiar îl menajează. Este vorba de Vladimir Putin. Trump nu l-a insultat niciodată. Nu l-a umilit vreodată cum l-a umilit pe prințul Arabiei Saudite.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2F8061706-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-1280x843.jpg)
Vladimir Putin și Donald Trump – Foto: Mediafax foto
L-a întâmpinat pe covor roșu la Summitul din Alaska, trecând peste criticile presei liberale că tocmai îl menajează pe un dictator cu mandat de arestare pentru crime de război în Ucraina. Totuși, a sancționat două dintre cele mai mari companii rusești producătoare de petrol pentru a presa Kremlinul să încheie pacea cu Ucraina.
Le-a ridicat de îndată ce criza energetică rezultată de pe urma războiului cu Iran s-a agravat. Trump chiar a minimizat dezvăluirile că Rusia sprijină logistic, economic, militar și informațional Iranul pentru a localiza bazele SUA din Golf pentru a le bombarda.
Ultima știre de la The New York Times demonstrează că președintele are niște „limite impuse” în politica externă fiindcă încearcă să mențină o relație amicală cu liderul de la Kremlin. Garda de Coastă a SUA tocmai i-a permis unui petrolier rusesc, plin cu țiței, să-și continue traseul spre Caraibe. Destinația este chiar Cuba, insula aflată sub blocada SUA din ianuarie anul acesta după capturarea dictatorului Venezuelei, Nicolas Maduro.
Venezuela a fost principalul furnizor energetic al Cubei. După capturarea lui Maduro și a industriei petroliere din Venezuela de către SUA, Cuba a intrat în criză energetică. Mexicul a fost ultima țară care a aprovizionat Havana cu petrol până ca Trump să impună blocada energetică, privând țara de orice ajutor din exterior din partea țărilor prietene. Casa Albă spera că numai prin presiuni economice, populația se va răzvrăti împotria președintelui Miguel Diaz-Canel. Cubanezii urmau „să-și ia țara înapoi” prin răsturnarea regimului comunist și reluarea relațiilor de prietenie cu SUA.
Iar situația pentru cubanezi s-a înrăutățit. Trump a tot spus în mod repetat că economia cubaneză nu va supraviețui, iar regimul de la Havana va intra în colaps. Președintele american chiar și-a exprimat dorința de a „lua” Cuba și de a face „ce vrea cu insula” într-o conferință de presă despre războiul din Iran.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Fcuba-si-venezuela-jpg-1-1280x720.jpeg)
Pe 13 martie, președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a confirmat că guvernul său a inițiat discuții cu Casa Albă. Acesta a încercat să soluționeze criza economică și energetică fără precedent care-i afecta cetățenii. Situația a devenit mai tensionată după ce Rusia a anunțat că este pregătită să furnizeze petrol Cubei sub forma unui ajutor umanitar. Iar de aici până la o „nouă criză ruso-americană” în Caraibe era doar un pas.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Trump s-ar fi opus lui Putin și ar fi trimis toate navele americane de luptă să intercepteze petrolierul rusesc pentru a-l întoarce? Cu siguranță Putin n-ar fi suportat „umilința”, mai ales după ce Israel și SUA i-au asasinat aliatul iranian pe 28 februarie. Petrolierul rus este programat să sosească pe coasta Cubei marți pentru a aproviziona Havana cu țițeiul vital pentru cetățenii greu încercați de blocada SUA.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Ftrump-cuba.jpeg)
Cuba, condusă de regimul comunist instalat de Fidel Castro din 1959, se află sub blocada energetică a SUA de la începutul acestui an. Însă, din 1958 se află sub embargoul american. Puțini știu, dar între Cuba și America se poartă cel mai îndelungat război comercial din istoria modernă.
Cuba a fost cât pe ce în 1962 să devină țara din care ar fi putut porni cel de-al Treilea Război Mondial. Sau mai bine spus, chiar un război nuclear între SUA și URSS. Nikita Hrușciov, liderul sovietic de aceea vreme, a staționat rachete sovietice pe insula controlată de Fidel Castro.
Lumea a avut noroc atunci că președintele american de atunci, John F. Kennedy, a gestionat „criza rachetelor cubaneze” cu fermitate și abordare diplomatică. L-a convins pe liderul sovietic să-și retragă rachetele după ce el a acceptat să facă compromisuri.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Ftrump-cuba-jpg-1280x720.jpeg)
Presa americană liberală pro-democrată a spus ani la rând că Trump se teme de „țarul de la Kremlin”. Unele publicații au spus că liderul de la Casa Albă ar fi șantajat cu legendara casetă (după investigația lui Robert Mueller, fostul șef FBI care a decedat săptămâna trecută). Hillary Clinton l-a acuzat pe Trump la alegerile din urmă cu 10 ani că este „marioneta lui Putin”.
Alte publicații scriu că președintele, un om de afaceri de carieră, are pur și simplu interese economice de a dezvolta relații cu Rusia care dispune de vaste zăcăminte de gaze și petrol, esențiale pentru creșterea economiei americane. Sau poate că se teme de capabilitățile militare distrugătoare ale Rusiei (având cel mai mare arsenal nuclear din lume).
În plus, America se află acum în plin război cu Iran. Are toate resursele militare concentrate în Orientul Mijlociu. Iar Trump, neavând dispoziție pentru noi tensiuni cu Rusia, tocmai ar fi făcut o excepție de această dată.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2F8078384-mediafax_foto-dpa_hepta-1280x790.jpg)
Mediafax
Trump și-a criticat predecesorul, pe democratul Joe Biden. A avertizat în mod repetat pentru că duce America către un război devastator cu Rusia prin ajutorarea Ucrainei. Imediat cum a revenit la Casa Albă în 2025, Trump a suspendat ajutoarele pentru Kiev. L-a umilit pe Volodimir Zelenski venit în vizită în Biroul Oval, chiar în timpul unei transmisiuni live. Din februarie 2025, soarta democrației Euromaidanului este în mâinile liderilor UE și NATO, de care Trump s-a distanțat.
Ucraina a traversat cel mai greu an din existența sa ca stat. Rusia a intensificat bombardamentele asupra infrastructurii energetice, provocându-i numeroase victime în rândul civililor. Iar avansul trupelor ruse continuă în Donbas, cu toate că într-un ritm mult mai lent. În plus, Putin vede în războiul lui Trump cu Iran și închiderea Strâmtoarei Ormuz care a dus la cea mai gravă criză petrolieră din istorie ca pe un mare avantaj strategic și economic.
Iar statele membre UE și NATO din Europa continuă să aibă cel mai mult de suferit pe măsură ce Ucraina este înfrântă de la o zi la alta. Iar premierul maghiar Viktor Orban contribuie și el din plin la înfrângerea Ucrainei după ce a respins un împrumut al UE pentru ajutorarea Ucrainei după tensiunile avute cu Kiev pe seama unei crize energetice. Ungaria n-a mai primit petrol rusesc ieftin de când conducta Drujba a fost avariată în urma bombardamentelor rusești în ianuarie. Însă, liderul de la Budapesta îl acuză pe Zelenski pentru că ține blocată conducta intenționat pentru șantaj politic.
Autorul recomandă: Trump: O mare schimbare va veni curând în Cuba. Este la capătul liniei