Avocatul Toni Neacșu atrage atenția asupra acțiunii ineficiente demarate de CSM împotriva atitudinii vulgare a lui Cristian Ghinea față de breasla magistraților. Fostul membru al CSM subliniază că instrumentul legal de apărare a reputației profesionale sau a independenței procurorilor nu este aplicabil în cazul injuriilor sau al obscenităților. Acesta mai explicăcă derapajele degradante ale USR-istului nu vor înceta prin simpla emitere a unor comunicate CSM.
„Limbajul de mahala al lui Cristian Ghinea împotriva procurorilor nu o să fie oprit niciodată prin comunicate anemice ale CSM.
Mai mult, atenția oferită îi face plăcere și-i alimentează comportamentul de meltean, încurajându-i și pe alții.
Bineînțeles că nu e vorba despre exprimarea unor opinii politice de către un senator și nici de exercitarea sfântului drept la liberă exprimare.
Când adresezi unei persoane identificabile sau unei bresle profesionale expresii precum «gibon borfaș», «procurori pesediști jegoși», «jeguri umane», «borfaș imobiliar», «ticălos», «psihopat» «manelist», «f$*#-ți morții mă-tii», «pămpălache» nu te exprimi liber, ci doar înjuri, ca ultimul bădăran.
Comunicatele CSM sunt ridicole, pentru că instrumentul legal pe care îl au de a apăra reputația profesională sau independența procurorilor nu se potrivește pentru înjurături, obscenități sau excese psihotice de limbaj.”
Avocatul Toni Neacșu transmite că stoparea comportamentului agresiv al USR-istului Ghinea, care apelează constant la exprimări vulgare, este sancționarea acestuia în baza legii. Procurorii vizați de comentariile imorale ale senatorului USR au dreptul, precum toți ceilalți cetățeni, să solicite despăgubiri pentru atingerea demnității și inclusiv îndepărtarea conținutului vulgar din spațiul public. Avocatul afirmă că usturimea amenzilor cumulate în urma reclamațiilor ar opri cu siguranță comportamentul maniacal al USR-istului.
„Cristian Ghinea trebuie oprit exact cum oprești ultimul bădăran care te agresează verbal în public, adică cu legea în mână și făcându-l să plătească.
Orice cetățean, iar procurorii sunt și ei cetățeni, are dreptul în țara asta să ceară instanțelor de judecată despăgubiri pentru orice acțiune care îi aduce atingere demnității (adică împotriva înjurăturilor), poate cere oprirea acestor acțiuni sau chiar ștergerea din spațiul public a tuturor acestor manifestări. Legea prevede proceduri rapide de intervenție în astfel de situații și reglementează măsuri extrem de eficiente.
Plata despăgubirilor din buzunarul lui pentru fiecare înjurătură împroșcată nominal în public, eliminarea conținutului video pe care l-a produs deja pe canalul lui YouTube și pentru care se agită atât și interzicerea continuării comportamentului agresiv verbal, sub sancțiunea unor amenzi aspre, îl vor opri cu siguranță”, explică avocatul Toni Neacșu.
În lipsa argumentelor raționale și a capacității de a se stăpâni pe sine, senatorul Cristian Ghinea recurge la cea mai simplistă formă de exprimare a unui dezacord, și anume injuriile. Însă, dincolo de abilitatea redusă de a-și exprima punctul de vedere în limitele bunului-simț, USR-istul are un scop precis: acela de a-și face reclamă pe spatele statului român.
Instituțiile pe care Ghinea le tăvălește în mocirlă sunt fundamentale statului de drept, iar acțiunile sale pot fi interpretate ca un atac direct la adresa justiției din România, pe care o acuză în repetate rânduri că s-ar afla sub tentaculele PSD-ului. Avocatul mai precizează că, deși este parlamentar, Ghinea nu beneficiază de acest privilegiu în contextul speței de față.
„Înjură pentru publicitate, măcar să-l coste scump publicitatea pe care CSM i-o asigură gratuit.
Și, bineînțeles, proferarea de înjurături imunde în public, de expresii jignitoare sau vulgare, constituie, potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 61/1991, contravenție, sancționată cu amendă de la 200 la 1.000 lei. Prea puțin. Poliția poate fi sesizată sau se auto-sesizează. Senatorul cu gura spurcată nu beneficiază de imunitate parlamentară pentru așa ceva.
Rețelele sociale constituie spațiu public, iar responsabilitatea juridică pentru comportamentul verbal este exact aceeași ca cea pentru purtarea pe stradă, printre oameni.
Chiar foarte recent (2026, Miladze v. Georgia), CEDO a confirmat că nu se aduce atingere în niciun fel drepturilor omului prin aplicarea unor amenzi sau sancțiuni pentru comportament injurios pe rețelele sociale”, încheie Toni Neacșu.