ANALIZĂ. Cum a ajuns Austria marioneta Rusiei și de ce reușește Moscova să facă jocurile la Viena

Cu două zile rămase până la Consiliul JAI, avem o singură certitudine și numeroase întrebări care cer un răspuns. Certitudinea o reprezintă decizia Austria de a bloca aderarea României la Spațiul Schengen, iar întrebările încep cu „De ce…?” și duc, apoi, spre legăturile Vienei cu Moscova lui Vladimir Putin.

Pornind de aici, o analiză a relațiilor ruso-austriece ne arată că atitudinea celor pe care-i credeam prieteni apropiați și ne sunt parteneri în tot felul de afaceri (vezi privatizările marilor societăți din România) nu mai este chiar atât de surprinzătoare. Sau măcar nu ar trebui să ne mire atât de mult.

Azi, în decembrie 2022, realitatea e următoarea – la Viena se dansează după muzica lui Putin!

Gazprom, cel mai tare din parcare în Austria

Cumva, interesele Moscovei sunt apărate cu înverșunare la Viena de o clasă politică poate nu neapărat controlată de Putin, cât mai degrabă pragmatică și egoistă.

ACUZAȚII Fostul consilier al lui Traian Băsescu, cercetat de DIICOT pentru pornografie infantilă, reclamă că i-a intrat cineva în casă și dă vina pe șeful SPP

22:00

ENERGIE Mesajul premierului Ungariei după scufundarea barjelor pe Dunăre în apropierea centralei nucleare Paks

21:36

Liantul între cele două națiuni îl face gazul livrat de compania Gazprom în ultimele decenii. Mult și la un preț preferențial, negociat direct de Vladimir Putin cu fiecare lider austriac în parte. În mai, de exemplu, când Kremlinul a anunțat că nu mai vinde gaze decât în ruble, ca măsură de retorsiune la sancțiunile UE, cancelarul austriac a discutat direct cu Putin și, într-un final, a acceptat varianta rușilor – Viena va plăti gazul în ruble, arată romaniatv.net.

Imediat, Moscova a dat un comunicat de presă în care și-a reafirmat angajamentul privind respectarea obligațiilor contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria (țară care importă de la Gazprom 80% din necesarul său de gaze!).

Tot în acel context, cancelar austriac care azi nu e de acord cu intrarea României în Spațiul Schengen afirrma că UE nu are puterea să renunțe la gazul rusesc deoarece multe dintre statele membre sunt dependente de asta. Drept argument la ce declara, cancelarul Karl Nehammer invoca și pozițiile similare ale Germaniei și Ungariei.

Însă, să intrăm puțin în profunzimea relațiilor ruso-austriece.

Putin, invitat la nunta fostei șefe a diplomației austriece

Karin Kneissl a condus Ministerul de Externe al Austriei, dar șefa diplomaţiei de la Viena s-a remarcat pe durata mandatului …printr-un scandal. În 2018, ea l-a avut invitat de onoare la propria-i nuntă pe Vladimir Putin, căruia i-a acordat și un dans, moment atent imortalizat de fotografii prezenți la eveniment. După plecarea din funcție, Karin Kneissl a ajuns, unde credeți?, în Consiliul Director al Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia!

Mai departe. După anexarea peninsulei Crimeea (2014), Austria s-a implicat activ în negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, fostul cancelar Werner Faymann lăudându-se atunci că Viena se angajează într-o misiune care va aduce pacea între cele două națiuni.

„Cine vrea să împiedice războiul trebuie să pună în locul lui o acţiune politică menită să împiedice activitatea militară”, susținea Faymann (interviu pentru Kronen Zeitung). În timp ce la Bruxelles vota în favoarea sancționării Rusiei, pe canale diplomatice Austria căuta să mențină un dialog direct cu Moscova.

CEO OMV, decorat de Vladimir Putin

Și a reușit, după cum o să vedem. 2018, luna septembrie. Rainer Seele, CEO al companiei OMV, este primit la Kremlin și decorat de președintele Vladimir Putin cu „Ordinul Prieteniei”. Cu acel prilej, OMV semna un „parteneriat strategic” cu Gazprom – austriecii cedau rușilor exploatarea unor zăcăminte în Norvegia și primeau, la schimb, altele în Siberia.

Mai mult, OMV AG s-a angajat să sponsorizeze și echipa de fotbal Zenit St. Petersburg, clubul preferat al președintelui Putin.

Prietenia ruso-austriacă a mers mai departe și după schimbarea „liniilor” în Executivul de la Viena. În februarie 2021, cancelarul Sebastian Kurz anunța că este de acord cu vaccinul Sputnik V, dar și cu cel chinezesc (SinoVac), deși ambele erau interzise pe piața europeană. Mai mult, Austria se oferea să producă vaccinul rușilor la ea în țară, dacă Moscova obține o autorizaţie de intrare pe piața europeană.

„Dacă primesc undă verde în Europa şi pot fi produse aici, Austria va încerca, cu siguranţă, să pună la dispoziţie capacităţile sale de producţie în companiile naţionale”, declara Kurz la momentul respectiv.

Influența Rusiei în clasa politică de la Viena

Influența Rusiei în clasa politică de la Viena este mare și arhicunoscută în cancelariile occidentale. Fostul cancelar Christian Kern a fost în Consiliul Consultativ al Căilor Ferate Rusești (RDS), iar Hans-Christian Strache, ex-vice-cancelar a fost filmat în 2019 în timp ce era gata să primească bani pentru favoruri din partea unei false milionare din Rusia.

În 2018, se pare că mai mulți oficiali guvernamentali austrieci au încercat să creeze un serviciu de informații care ar fi urmat să aibă ofițeri SVR la „butoane”. Ancheta cu privire la acest caz extrem de grav este în desfășurare.

Austria a lansat, în luna septembrie a anului 2022, o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei.

Punând cap la cap toate datele de mai sus, dar și altele, vedem de ce Austria nu face niciun pas spre aderarea la NATO. După invadarea Ucrainei, Suedia și Finlanda au depus cereri de aderare, dar nu și Austria, care continuă să rămână „neutră”. Unii analiști militari sugerează că Viena ar fi un fel de „călăreț singuratic”, care în contextul geopolitic din prezent supraviețuiește pur și simplu prin noroc alegând să rămână în afara NATO.

Se tem austriecii de ruși? Nicidecum și o dovedește și decizia politică luată în luna august, când s-a respins propunerea de suspendare a vizelor pentru cetățenii ruşi, făcută de la Bruxelles. Ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, a afirmat că „UE nu ar trebui să judece 140 de milioane de persoane din Rusia”.

Austria, al doilea investitor străin în România. Dar, mai contează?!

În privința relațiilor cu România, cifrele seci arată că Austria este al doilea investitor străin din țara noastră. Dar, oare, mai contează asta când vedem atitudinea Vienei cu privire la aderarea României la Schengen?

Prezența austriacă în România înseamnă „OMV-Petrom”, „BCR-Erste”, „Holzindustrie Schweighofer”, „Immofinanz”, „Raiffeisen Bank”, „Red Bull”, „Husqvarna”, plus alte și alte firme care investesc aici. În total, în România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac!

Principalele domenii de activitate sunt industria extractivă şi prelucrătoare, sistemul financiar-bancar (intermedieri, asigurări etc), industria energetică, construcţii şi comerţ.