EXCLUSIV VIDEO | Când vor fi adoptate noile legi ale educației? Președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților anunță termenul-limită în martie 2024: ”Timp încă avem”

Natalia Intotero, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților și unul dintre experții PSD care vor aduce modificări proiectelor legilor educației, a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că termenul limită pentru adoptarea noilor legi este martie 2024 și că până atunci pot fi aprofundate modificările propuse.

Publicarea proiectelor legii pentru învățământ preuniversitar și a legii pentru învățământ universitar ține de decizia ministrului Educației, Ligia Deca, care deocamdată a decis să le trimită pentru dezbatere doar partidelor. PSD cere timp pentru aprofundarea modificărilor, în timp ce PNL vrea adoptarea noilor legi ale educației până în luna mai, când va fi rotația premierilor, potrivit unor surse guvernamentale.

ACTUALITATE 26 August, calendarul zilei: Cristina Neagu împlinește 38 de ani, Ionuț Iftimoaie 48. Au loc trei explozii la o stație GPL, în Crevedia

07:15

PORTRET Cine este Cosmin Ghiță, directorul care a condus Nuclearelectrica aproape 10 ani. CEO-ul a demisionat în cea mai gravă criză a reactoarelor de la Cernavodă, cu toată producția oprită

07:00

”Acum, timp încă avem. Cele două legi au fost cumva asumate, inclusiv adoptarea acestora ca jalon al PNRR, trebuie să se întâmple până în trimestrul trei, ceea ce înseamnă până la sfârșitul lunii septembrie, o dată. Dar, apoi, mai există o perioadă până la prima cerere de plată, ceea ce ar putea să însemne undeva până în luna martie a anului viitor, 2024, adică timp încă ar fi”, a spus deputatul PSD.

Declarația Nataliei Intotero completează ceea ce a susținut senatorul PSD Vasile Dîncu despre nevoia de a aprofunda noile prevederi din proiectele legilor educației, pentru a nu mai fi necesare schimbări ulterioare.

”Într-adevăr, după o primă lecturare din partea Partidului Social Democrat, respectiv din partea domnului președinte al Consiliului Național, Vasile Dîncu, a existat această opinie, care a fost exprimată și în spațiul public, argumentând următorul aspect: nevoia de a avea o lege care să nu mai sufere modificări atât de multe, cum a fost și legea actuală, la care am făcut referire, dar în egală măsură această lege să fie cumva o temelie pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a țării”, a spus Natalia Intotero.

Președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților a precizat că important este ca noile legi ale educației să nu mai suporte după adoptare la fel de multe modificări ca actuala Lege a educației, adoptată în 2011, respectiv 112.

Speculații și controverse după ce proiectele legilor educației au ajuns doar la partide

Amânarea repetată a finalizării și a punerii în dezbatere a proiectelor legilor educației și decizia ministrului Ligia Deca de a nu face publice propunerile de schimbare din învățământ și de a le transmise spre dezbatere doar partidelor au dus la numeroase controverse și la apariția unor speculații privind posibilele modificări.

Natalia Intotero spune că decizia de a face publice noile proiecte ține de ministrul Educației.

”Drafturile celor două legi nu au fost date încă în spațiul public, așteptăm această decizie din partea conducerii Ministerului Educației, respectiv a doamnei ministru Ligia Deca”, a precizat deputatul PSD.

Una dintre modificările din proiectele legilor educației care au dus la controverse este cea privind posibilitatea ca învățătorii să nu mai fie obligați să facă liceul pedagogic.

”S-a ieșit în spațiul public, pe surse, cu anumite aspecte care deja am văzut că au creat anumite nemulțumiri, și în acest sens aș da un exemplu. În urmă cu câteva zile am fost invitată de Asociația Națională a Colegiilor Pedagogice din România la o dezbatere care a avut loc la Universitatea de Vest din Timișoara, unde au participat reprezentanți din partea fiecărui colegiu național din România și aceștia și-au exprimat îngrijorarea vizavi de o posibilă propunere prin care învățătorii să nu mai fie obligați să facă liceul pedagogic, ceea ce din punct de vedere al celor care au absolvit o asemenea instituție de învățământ, cum sunt și eu, vă spun că nu este tocmai în regulă”, a spus Natalia Intotero, în cadrul interviului.

Întrebată despre modificările care ar putea fi aduse materiilor, Natalia Intotero a spus că tot ceea ce ține de programa școlară, de curriculă intră strict în atribuțiile Ministerului Educației.

În timp ce PSD, prin vocea președintelui Consiliului Național, Vasile Dîncu, vrea o amânare a adoptării noilor legi ale educației, motivată de necesitatea aprofundării modificărilor aduse proiectelor, PNL se grăbește să le adopte până pe 15 mai, adică până la rotația de prim-ministru cu Marcel Ciolacu, susțin surse guvernamentale.

„România Educată” bate pasul pe loc

Noile legi ale educației au ajuns deja la amânări repetate, de la doi miniștri pe care i-a avut învățământul în ultimul an, iar ”România Educată” pare că mai are de așteptat schimbările radicale promise. Învățământul are o lege în vigoare din 2011 care, cu cele peste 100 de modificări aduse de atunci de miniștrii Educației, a ajuns cel mai corectat și completat act normativ din ultimul deceniu.

În iulie 2021, proiectul ”România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, asumat prin memorandul de Guvern, venea cu promisiuni de schimbare fundamentală în educație și cu termene clare. Schimbarea era așteptată de la Sorin Cîmpeanu, ministrul în funcție la momentul lansării proiectului ”România Educată”, și de la Guvernului Cîțu, apoi de la Guvernul Ciucă. Din septembrie 2022, când Sorin Cîmpeanu a demisionat, schimbarea în învățământ este așteptată de la noul ministru Ligia Deca. Au trecut însă mai bine de patru luni de când Educația are un nou ministru, dar nu și noi legi.

Între timp, învățământul din România bate pasul pe loc, învârtindu-se între aceleași promisiuni și discursuri, fără o expertiză clară și fără politici educaționale care să dea o altă față școlii românești.

Statisticile confirmă și ele situația sumbră a perspectivelor educaționale din România. În următorii zece ani, unu din doi învățători va ieși la pensie, în timp ce mai puțin de 10% dintre cadrele didactice au vârstă de până în 30 de ani.

Cifrele arată că tinerii nu mai sunt atrași să stea la catedră în sistemul de învățământ românesc, iar cel mai vârstnic profesor din școala românească are 81 de ani. Multe dintre necesitățile elevului la școală se rezolvă în continuare cu banii scoși din buzunarul părinților, cofinanțatori constanți ai unui sistem de învățământ care ar trebui să fie gratuit.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Legile educației, între secretomanie și mize politice? Specialist în educație: „Rezultatul va fi unul și mai mediocru. Le este frică să-și asume scoaterea modelului educațional din paradigma comunistă”

EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ” 

EXCLUSIV VIDEO | Anul 2022, fără schimbările majore așteptate în școală. Ștefan Pălărie: „Excesul de politizare este drama învățământului. Cât timp rămânem în zona asta, România educată este doar o panglică poleită pe un mare dezastru”