Nicușor Dan se laudă că a câștigat lupta cu TERMOFICAREA, dar evită informațiile esențiale: „Pe românește, serviciul a fost mult mai prost”

Lupta lui Nicușor Dan cu „moștenirea grea” lăsată de fosta administrație a Capitalei se duce la toare nivelurile și, fiind an electoral, părimarul general în funcție încearcă să îi convingă pe bucureșteni că merită un al doilea mandat la Primăria Municipiului București. Numai că această dorință este materializată, nu foarte multe ori, în declarații optimiste, iar capitolul „termoficare” nu poate face excepție.

Potrivit lui Nicușor Dan, reabilitarea rețelei de termoficare a Capitalei este un proces de lungă durată care a pornit deja la drum și se desfășoară cu motoarele turate.

• Nicușor Dan a anunțat la finalul lunii ianuarie că sistemul funcționează la 99% din capacitate. (mai multe detalii AICI)
• Cu toate acestea, bucureștenii din sute de blocuri n-au avut, zile întregi, nici apă caldă și nici căldură. (vezi AICI informații sugestive)

Gândul a prezentat, în exclusivitate, informații din care a reieșit că primarul general al Capitalei înțelege să prezinte bucureștenilor numai informații care îi „argumentează” toate „realizările” în ceea ce privește termoficarea, numai că această „cosmetizare” a situației nu ascunde realitatea – tabloul general este departe de a fi optimist, ba chiar din contră. (alte informații pot fi citite AICI)

„Evoluția pierderilor în sistemul centralizat de termoficare a înregistrat în perioada cuprinsă între 2019 și 2022 creștere”

La solicitarea Gândul, reprezentanții Compania Muncipală TERMOENERGETICA București au transmis, în exclusivitate, în ceea ce privește pierderile de apă caldă, că se întregistrează, abia acum, o ușoară scădere – cu referire la anul 2023, dar cu menționea că bilanțul energetic pentru acest an se află încă în lucru..

Între 2020 și 2022, pierderile au fost într-o creștere constantă, iar pentru anul 2019 nu a fost întocmit un bilanț energetic.

„Evoluția pierderilor în sistemul centralizat de termoficare a înregistrat în perioada cuprinsă între 2019 și 2022 creștere, anul 2023 fiind primul an, în care pierderea tehnologică înregistrează o scădere.

Astfel, în 2019 pierderile au fost de 32,82%, în 2020 – 36,63%, în 2021 – 36,77%, în timp ce în anul 2022 – valoarea a atins 39,88%. Datele pentru anul 2023 indică o scădere a acestor pierderi în jurul valorii de 36,93%.

Vă menționăm faptul că pentru anul 2023 bilanțul este încă în lucru, datele folosite fiind cele conforme cu evidența operativă a companiei.

În ceea ce privește bilanțurile energetice pe ultimii 5 ani, vă comunicăm faptul că, începând cu data de 01.12.2019, Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A. este operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov, în baza Contractului de delegare a gestiunii directe a serviciului public de alimentare cu energie termică încheiat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov.

Astfel, pentru anul 2019 nu a existat un bilanț energetic al companiei, în timp ce pentru anul 2023, documentul este în lucru”, a trasmis Compania Muncipală  TERMOENERGETICA București prin Serviciul Marketing, Comunicare și Relaţii Publice, în exclusivitate pentru Gândul.

„Au schimbat politica și au oprit magistrale întregi”

Această scădere a pierderilor de apă este explicată, în exclusivitate pentru Gândul, de specialiști cu expertiză îndelungată în acest domeniu „arid” al termoficării.

La o primă vedere, totul pșare în regulă, numai că o explicație a acestor scăderi ale pierderilor este… schimbarea „politicii”, respectiv oprirea apei pe magistrale întregi, nu numai pe segmente. Rezultă că și pierderile de apă sunt mai mici, din moment ce cantitatea de apă trimisă pe conducte a scăzut.

„Ideea este în felul următor. Imaginea de ansamblu este una, un segment din imaginea de ansamblu este cu totul altul. Așa este în ceea ce privește segmentul cu apa de ados, așa este. Dar de ce se întâmplă lucrul acesta? Ei au schimbat politica de reparații.

Dacă, înainte, pentru a da apă oamenilor – pentru ca aceștia să nu simtă când are loc o avarie, decât pe un segment foarte mic de oameni -, se efectuau lucrări de reparații cu închideri cât mai mici, se închideau doar bretele, se găseau soluții alternative, era totul făcut pentru oameni.

Acum, ei au schimbat politica și au oprit magistrale întregi. Adică atunci când avea loc o avarie, în loc să oprească un segment, au preferat să oprească tot, iar în timpul acesta nu se mai scurgea apa. Iată explicația scăderii pierderilor de apă”, au declarat sursele Gândul, în exclusivitate.

„Nicușor Dan zice că treaba merge mult mai bine, dar populația Capitalei reacționează altfel”

Pe de altă parte, au dezvăluit aceleași surse, una dintre marile probleme, trecută în background de Nicușor Dan, este cea a avariilor.

„În anul 2018, spre exemplu, erau 6.500 de avarii înregistrate. În anul 2019 au fost 6.800 de avarii, în 2020 au fost 6.300, în 2021 – 6.500, în 2022 au fost 7.900 avarii, pentru ca numărul de avarii să crească la 8.500 în anul 2023.

Vorbim de o mărire a numărului de avarii. Asta înseamnă, practic, că țeava este mult mai spartă. Oamenii percep la modul propriu aceste avarii, iar percepția este, bineînțeles, negativă. Această percepție negativă este reliefată de numărul de debranșări.

• 2018 – mai mult de 900 de debranșări.
• 2019 – 900.
• 2020 – 1.200.
• 2021 – 2.500.
• 2022 – 3.500.
• 2023 – 3.800 de debranșări.

Nicușor Dan zice că treaba merge mult mai bine, dar populația Capitalei reacționează altfel. Și reacționează debranșându-se… Și vorbim despre o triplare a debranșărilor din anul 2020 și până în 2023”, au declarat sursele Gândul.

„Pe românește, serviciul a fost mult mai prost”

De ce sunt raportate pierderi mai mici, de unde și ideea lui Nicușor Dan că se află pe o poziție de învingător?

Explicația este simplă, numai că este evitată, constant, de primarul general al Capitalei.

„E clar că dacă eu nu vând, nu pierd. E pe principiul cine nu muncește, nu greșește. Un alt exemplu sugestiv este energia cumpărată, respectiv câtă apă iau. De aici rezultă un procent important, diferența dintre energia vândută și energia cumpărată. Aceasta este pierderea tehnologică despre care se vorbește. Cât iau, cât vând, diferența dintre ele este pierderea tehnologică.

În 2020 se cumpărau 4,5 milioane metri cubi apă, în 2021 – 4,6 milioane, în 2022 s-a scăzut la 3,8 milioane, cifră regăsită și în 2023. Este o diferență de 800.000 metri cubi. Cu cât cumpăr mai puțin, cu atât mai puțin. Dacă eu opresc apa pe tronsoane mari, pe perioada acestor opriri nu mai vând și scade și energia vândută în total.

Normal că se diminuează și pierderea. Pe românește, serviciul a fost mult mai prost. Dovadă? Numărul de debranșări, numărul de avarii, toți indicatorii ăștia au crescut. A scăzut apa de adaos, pentru că am închis robinetul!”, au mai declarat sursele Gândul, în exclusivitate.

„Rezultă un serviciu mai prost, fiindcă nu ajunge căldura la oameni”

În consecință, tabloul optimist prezentat de Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, este unul din care lipsesc tușele principale. Pur și simplu, edilul prezintă partea „roz” a situației, numai că până și reclamațiile telefonice au crescut amețitor.

Or asta nu înseamnă decât că din ce în ce mai mulți oameni sunt nemulțumiți.

„Nicușor Dan este contrazis de numărul de debranșări – zice că e bine pentru populație, populația îi arată că nu-i bine și a triplat numărul de debranșări în anul 2023 față de 2020.

A crescut numărul de avarii de la 6.000 la 8.000, al doilea lucru foarte important, asta în vreme ce Nicușor Dan spune că a rezolvat sistemul și merge mai bine. Cum merge mai bine dacă există mai multe opriri? Prezintă această pierdere tehnologică, care este o chestie pur tehnică, dar care este explicată doar prin închiderea robinetului și prin diminuarea vânzării.

Dacă eu circul o cantitate mai mică de apă este logic că prin acele găuri se pierde mai puțină apă. Dar rezultă un serviciu mai prost, fiindcă nu ajunge căldura la oameni.

Reclamațiile telefonice, care sunt și ele un indicator important, au crescut de la 11.000, în 2020, la 34.000 în 2021, și la peste 40.000 în anul 2022. Asta arată că totul merge bine? Este vorba despre o nemulțumire constantă, în creștere”, a mai declarat sursele Gândul.

Citește și

Se adâncesc pierderile cauzate de BLOCAJUL URBANISTIC impus de Nicușor Dan. BREC: ”Scade numărul locuințelor livrate în București”

EXCLUSIV | Capitala se sufocă, dar Nicușor Dan vorbește despre traficul ”lejer” din 2035! Avocat: ”E disperat, a intrat în campanie cu un an înainte!”

Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”

EXCLUSIV | Nicușor Dan, acuzat că îl „hărțuiește” pe primarul Sectorul 2: „Vendetă, exces de putere, se crede iar pe cai mari!”