Relația „înghețată” dintre Rusia și Vatican. „Papa Francisc i-a spus patriarhului Kirill, în 2022, să nu devină BĂIATUL DE ALTAR al lui Putin”

Divergențele dintre Moscova și Vatican au fost scoase la iveală, în ultimii ani, de războiul din Ucraina și de convingerile ideologice ale Papei Francisc. Într-un fel, nu a fost nimic neobișnuit în faptul că Patriarhul Kirill al Moscovei, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, nu a participat la înmormântarea Papei Francisc. La urma urmei, majoritatea conducătorilor bisericilor ortodoxe din lume au fost absenți.

Cu toate acestea, relația dintre Kirill și Francisc nu a fost una obișnuită. Întâlnirea lor din anul 2016, în Cuba, a fost prima întâlnire între un pontif și un conducător al Bisericii Ortodoxe Ruse.

• La momentul respectiv, mulți se așteptau ca întâlnirea să ducă la o resetare a relațiilor Rusia – Vatican sau chiar a relațiilor dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Catolică. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
• Nici acum nu pare să fie posibil – indiferent cine va fi ales ca succesor al Papei Francisc.

SPORT Cum va arăta echipamentul FCSB din noul sezon. Mihai Stoica dezvăluie: „Va semăna cu cel al Olandei”

17:42

ACTUALITATE Autoritatea pentru Reformă Feroviară cheamă CFR Călători la consultări, după ce a reclamat lipsa banilor ce pune în pericol transportul de călători

17:12

Faptul că nu a existat o vizită papală în majoritatea țărilor post-sovietice de la moartea Papei Ioan Paul al II-lea, în anul 2005, este simbolic pentru conflictul dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Catolică, a cărui intensitate a fluctuat în ultimele decenii, scrie Ksenia Luchenko într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Papa Francisc nu era deosebit de interesat de Rusia”

În ciuda eforturilor numeroase din partea Vaticanului, Biserica Ortodoxă Rusă a blocat toate încercările de a organiza astfel de vizite – chiar dacă există comunități catolice mari în țări precum Ucraina și Belarus.

„Există mai multe motive pentru această tensiune. În primul rând, Biserica Ortodoxă Rusă a fost afectată de restaurarea Bisericii Greco-Catolice din Ucraina – care a fost interzisă de Stalin, dar a devenit din nou legală sub conducerea sovietică Mihail Gorbaciov, în 1989, și critică redobândirea proprietăților bisericești controlate de Patriarhia Moscovei ca fiind persecuție religioasă.

În al doilea rând, Biserica Ortodoxă Rusă a fost indignată de crearea a patru dieceze catolice în Rusia și de ceea ce consideră a fi activitate misionară catolică pe teritoriul său.

În cele din urmă, în mod tradițional a existat o aripă antiecumenică puternică în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, iar conducerea Bisericii rămâne precaută în ceea ce privește îmbunătățirea legăturilor cu Vaticanul.

• Când Kirill a devenit patriarh, în 2009, în unele cercuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse existau speranțe de o apropiere între noul patriarh și Papa Benedict al XVI-lea, care fusese ales cu patru ani mai devreme.
• Mandatele celor doi bărbați au marcat apariția unei presupuse alianțe conservatoare bazate pe o luptă comună împotriva unor idei precum secularismul, feminismul și egalitatea de gen.
• Cu toate acestea, presupusa alianță a rămas o amintire odată cu alegerea lui Francisc, care nu era deosebit de interesat de Rusia și care predica incluziunea, pacea și dialogul.

Credința lui Francisc în dialog a dus la întâlnirea din anul 2016 cu Kirill, pe teren neutru, în Cuba. Cu toate acestea, principalul rezultat al întâlnirii a fost pur și simplu faptul că aceasta a avut loc, plus fotografiile cu Papa și patriarhul”, continuă Ksenia Luchenko.

Papa Francisc | Foto – Profimedia Images

„Kirill le-a interzis preoților din Biserica Ortodoxă Rusă să boteze copiii născuți din mame surogat”

Pe măsură ce timpul a trecut, diferențele de retorică dintre Francisc și Kirill s-au adâncit.

În timp ce Francisc a permis binecuvântarea cuplurilor de homosexuali, Kirill le-a interzis preoților din Biserica Ortodoxă Română să boteze copiii născuți din mame surogat.

Patriarhul Kirill a mai spus și că perspectiva organizării unor parade gay în estul Ucrainei a fost unul dintre „motivele” care au dus la invadarea Ucrainei.

„În timpul unei convorbiri cu Kirill, în mai 2022, în timp ce luptele făceau ravagii în Ucraina, Francisc a spus că l-a îndemnat pe omologul său să nu devină băiatul de altar al lui Putin.

Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images

În trei ani de război, retorica sa nu s-a aliniat complet cu cea a Occidentului sau a Rusiei. A încercat să traseze un curs diferit și să construiască punți – dar a eșuat”, explică Ksenia Luchenko.

„Vaticanul a înțeles războiul în contextul propriei identități universale”

În primul an al războiului din Ucraina, Francisc a emis peste o sută de declarații prin care denunța violența și cerea ajutor pentru victime. Suveranul Pontif a sărutat un steag ucrainean adus din Bucha, acolo unde trupele ruse comiseseră atrocități, și a numit Mariupolul – care fusese cucerit de Rusia după luni de lupte devastatoare și mii de morți – un „oraș martir”.

„Știrile recente despre războiul din Ucraina în loc să aducă ușurare și speranță atestă, în schimb, noi atrocități, precum masacrul de la Bucea. O cruzime tot mai înfiorătoare, comisă chiar în dauna civililor, femeilor și a copiilor lipsiți de apărare. Sunt victime al căror sânge nevinovat strigă la Cer și imploră: Să se pună capăt acestui război! Să se reducă armele la tăcere! Să se înceteze a semăna moarte și distrugere! Să ne rugăm împreună”, a spus Papa Francisc.

Papa Franscisc | Foto – Profimedia Images

„Cu toate acestea, Papa Francisc s-a opus eforturilor de a eticheta o parte drept «bună» și a spus că ucrainenii sunt victimele intereselor geopolitice și ale industriei de armament. Acest lucru a provocat furie în rândul unor ucraineni, deoarece părea să reflecte propaganda rusă.

Spre deosebire de Biserica Ortodoxă Rusă, Vaticanul a înțeles războiul în contextul propriei identități universale – care dicta un principiu al neutralității. Și așa a căutat Vaticanul să-și desfășoare diplomația din timpul războiului, ajutând la întoarcerea prizonierilor, în special a copiilor, acasă.

Acest lucru nu a înfuriat Moscova, oficialii ruși continuând să se întâlnească cu reprezentanții Vaticanului. Iar Kievul a recunoscut că medierea Vaticanului a salvat mulți copii ucraineni.

Patriarhul Kirill | Foto – Profimedia Images

Toate acestea înseamnă că – măcar pe hârtie – relația formală dintre Rusia și Vatican, la fel ca relația dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Catolică în sens mai larg, nu s-a înrăutățit în timpul războiului.

Paolo Pezzi, Arhiepiscopul Mitropolit al Arhiepiscopiei Maicii Domnului din Moscova, de exemplu, este încă invitat de Patriarhie să participe la toate slujbele importante din Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova”, mai scrie Ksenia Luchenko.

„Papalitatea lui Francisc a arătat că diferențele de limbaj, retorică și abordare sunt mult prea mari”

Cu toate acestea, înmormântarea lui Francisc a fost impregnată de un puternic simbolism: în mijlocul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, liderii mondiali s-au adunat la Roma, au ascultat slujba de înmormântare, au schimbat „sărutări de pace” și au participat la negocieri spontane. Rusia nu a fost prezentă nicăieri.

„Când vine vorba de posibilitatea ca un nou papă să îmbunătățească relațiile Vaticanului cu Moscova, torul depinde de unde provine acesta –  din Europa sau din Sudul Global. Convingerile ideologice vor fi, de asemenea, importante.

• Dacă este apropiat de aripa mai tradiționalistă a Bisericii, atunci Biserica Ortodoxă Rusă va reveni probabil la oferta sa de alianță conservatoare, care a adunat praf de la papalitatea lui Benedict al XVI-lea.
• Cu toate acestea, dacă noul papă este mai înclinat să sprijine Europa, va trebui să oprească eforturile de a căuta un dialog cu Biserica Ortodoxă Rusă – iar acest lucru va necesita ca Vaticanul să își reevalueze poziția cu privire la multe alte probleme, inclusiv relația sa cu alte biserici ortodoxe.
• Este posibil ca noul papă să continue eforturile actuale ale Vaticanului de a fi neutru. Aceasta ar însemna că s-ar concentra pe munca umanitară în Ucraina, inclusiv pe ajutorarea refugiaților și întoarcerea prizonierilor, menținând în același timp legăturile cu Biserica Catolică.

În orice caz, relația dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă va fi definită de evenimentele din Ucraina. Dacă luptele se vor încheia, cele două biserici vor trebui să decidă cum să participe la un proces de reconciliere.

Este foarte puțin probabil ca Biserica Catolică să colaboreze îndeaproape cu bisericile europene. Papalitatea lui Francisc a arătat că diferențele de limbaj, retorică și abordare sunt mult prea mari”, încheie Ksenia Luchenko.

Foto colaj main – Profimedia Images

Citește și:

TOPUL miliardarilor RUȘI pentru care războiul din Ucraina a fost „mană cerească”. „Nu au fost niciodată atât de bogați ca în 2025”

Cine sunt diplomații-proxy ai Rusiei. „Cei selectați de Putin joacă rolul de «polițist bun», dar creează așteptări periculos de nerealiste”

Mâna lungă a Moscovei provoacă frisoane în Georgia, visul european este în PERICOL. „Măsuri autoritare, suprimarea democrației ia amploare”

Calvarul închisorilor secrete pentru dezertorii ruși, negate de Putin. „GESTAPO, versiunea rusă” / „Vrei acasă? Atunci pleacă într-un sac de cadavre” 

Gambitul Kursk sau cea mai îndrăzneață operațiune militară a Ucrainei. „Nu s-a desfășurat conform așteptărilor, dar Kievul a evitat CATASTROFA”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele