Cu cine votează Tudor Gheorghe?

În plină nebunie şi campanie de degradare ba a unuia, ba a celuilalt candidat, atunci când nici pe matematici nu mai putem fi siguri, dacă ele sunt rezolvate de personaje care nu au demonstrat, cel puţin până acum, că sunt demne de încredere, dar nici de lozinci agresiv promovate nu suntem siguri că ne putem agăţa, pentru stabilitatea de mâine, ce rămâne de făcut? De spus? De analizat? V-am mai întrebat şi continui să mă îndrept în faţa oricărui argument al dumneavoastră, ca un copil care intră cu ăl mare în cabina de vot şi încearcă să înveţe de acolo cum se alege, cum se culege şi, mai ales, ce rămâne după ce ştampila a fost aşezată undeva…

Aşadar, în plină nebunie, acesta fiind ultimul meu articol de dinainte să se schimbe lumea, să se întoarcă toate cu fundul în sus, de dinainte să înceapă soarele să răsară seara şi să apună dimineaţa, să plângă oamenii mari – şi nu copiii, să se recomande exclusiv consumul de zahăr în orice boli diabetice, să fie trimişi la muncă preşcolarii şi să stea acasă, la sânul mamei, oamenii în plină putere de muncă, de dinainte să se rostogolească înapoi orice bilă de bowling trimisă spre ţinte şi să se întregească orice bucată de oglindă care cade din mari înalţimi, am să vă vorbesc azi despre votul lui Tudor Gheorghe.

NEWS ALERT Comisia Europeană le-a transmis polonezilor că e datoria lor să își rezolve criza de la Curtea Constituțională. Un fost premier polonez a cerut ședință în Parlamentul European

23:11

FLASH NEWS George Simion a stat de vorbă cu mai mulți români care și-au construit viața de la zero în Sicilia: „Vor acasă”

22:47

Îl ştiţi pe Tudor Gheorghe, aşa-i? Unii îl critică pentru că nu lasă publicul să aplaude în timpul spectacolelor sale, alţii pentru că, de multe ori, uită să se ferească să spună lucrurilor pe nume şi oamenilor pe porecle. Am fost la concertul său, de la Sala Palatului, din 5 mai 2025, adică acum aproape zece zile. Am dus-o şi pe Alexandra-de-opt-ani acolo, ca să vadă, spunea chiar ea, ce înseamnă un artist adevărat.

Şi am trăit, ţinându-ne de mână, sentimentul real al artei. Cu o plimbare prin cele mai frumoase poezii de dragoste şi de primăvară, cu un drum doar dus către zilele luminoase sau melancolice ale literaturii noastre, cu acorduri de chitară aruncate atent printre armonii de vioară, de acordeon sau printre dulci ritmuri de percuţie. Am uitat, pentru două ore fix, de turul întâi al alegerilor care tocmai ce se petrecuse. Şi aproape şi de turul doi care, iată, acum, ne ameninţă cu prezenţa. Şi, pe mulţi dintre noi, cu consecinţa.

Iar cu această ocazie, cu flerul meu de jurnalist, am aflat şi cu cine votează Tudor Gheorghe. Da, da, exact când stăteam în picioare, la final de spectacol, şi aplaudam, împreună cu ceilalţi patru mii de oameni, pentru mai bine de un zece minute, un incomparabil şi inegalabil artist român, am aflat unde se duce votul său.

Tudor Gheorghe, cu anotimpurile sale, cu privirea sa atât de oltenească, cu glasul său puternic, votează cu poezia românească, votează cu marii poeţi români, votează cu dreptul său, ca mare artist ce s-a născut şi a rămas în această ţară, să fie respectat şi aplaudat de mii de oameni, cu libertatea sa de a alege care sunt versurile potrivite şi care e melodia care le va urma pe lungul drum al conştiinţei umane. Există aşa ceva pe vreun buletin de vot? Cu siguranţă, nu. A existat vreodată? Greu de căutat în arhive.

Aşa că noi, muritorii, alegem, ca totdeauna, votând împotrivă. Iar la votul împotrivă unii se pricep foarte bine. Mai ales aceia care, locuind în capitală, ştiu ce friguroase sunt iernile.

Citește și:

Papa de la Roma și președintele de la București

Ăsta de care o fi?

Noi am fost mai mulți ca voi!

Cât suntem de fragili!

De sărbători nu se moare!