FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu

Între anul 2015 – 2021, pentru „conservarea” speciei de gâște sălbatice Branta ruficolli – gâsca cu gât roșu – au fost cheltuiți nu mai puțin de 464 de milioane de lei, aproximativ 93 de milioane de euro. 

Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are – printre alte proiecte de mediu – și un capitol numit Măsură 10 – Pachet 7, capitol în care este definit proiectul de sprijin pentru conservarea gâștei cu gât roșu.

• Proiectul constă în acordarea unei subvenții suplimentare pentru fermierii care se înscriu în acest proiect și care accepta să întreprindă acțiunile prevăzute în proiect de către ornitologii ecologiști de la SOR (Societatea Ornitologică Română) – Măsura 10-agro-mediu şi climă din PNDR/ Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 €/ha/an;
• Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) a răspuns solicitării de a comunica valoarea anuală a sumelor decontate fermierilor înscriși în program și, astfel, s-a aflat că este vorba despre un total cumulat de 464 milioane lei, aproximativ 93 de milioane de euro, cu o evidentă tendință crescătoare de la an la an.

„Programul continuă până în 2027 în cadrul Planului Național Strategic (PNS), așa că este destul de probabil să se fi ajuns deja sau să se ajungă în curând la un total estimat de 200 de milioane de euro”, au precizat sursele Gândul.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

Această specie de gâște este considerată vulnerabilă, deși are o populație relativ stabilă și nu se vânează pe ruta de migrație. În România, vânătoarea nu a fost permisă de cel puțin 40-50 de ani.

„Măsurile pe care fermierii eligibili trebuie să le ia pentru a obține acea subvenție suplimentară sunt ori niste prostii care nu ajută cu nimic gâștele, ori sunt aproape imposibil de verificat dacă au fost puse în practică sau nu. Așadar, nu doar că aceste sume colosale au fost destinate unei singure specii de pasări, dar au fost și risipiți fară rost”, au mai declarat sursele Gândul.

Cum ar fi putut fi cheltuite cele 93 de milioane de euro

Potrivit surselor Gândul, cele 93 de milioane de euro cheltuite în perioada 2014-2021 s-ar fi putut folosi la:

• construcția și utilarea a două spitale pentru bolnavi de cancer;
• construcția, utilarea și funcționarea a două centre pentru vârstnici pentru câte 100 de persoane, pe timp de 10 ani;
• constuirea unei hidrocentrale medii;
• construirea a 50-100 de școli comunale;
• producerea și dotarea armatei cu 230.000 de drone tip FPV.

„Astfel, e ușor de estimat că s-au cheltuit sau se vor cheltui în total, până în anul 2027, aproximativ 200 de milioane de euro. Crește TVA-ul, cresc taxele, sunt împovărați cei putini care au mai rămas în țară și produc ceva. În acest timp, pe lângă risipa nesimțită și hoțiile celor care ne conduc de câteva zeci de ani, tara mai este împovărată și de astfel de cheltuieli. Acesta e doar unul din «proiectele» ecologiste prin care de ani de zile se cheltuiesc miliarde de euro”, au avertizat sursele Gândul.

Gâsca cu gât roşu, specia de gâscă cea mai ameninţată din lume

Potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, principalele specii de gâşte care iernează pe teritoriul României sunt: gâsca de vară (Anser anser), gârliţa mare (Anser albifrons), gârliţa mică (Anser erythropus), şi gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

• Gârliţa mică şi gâsca cu gât roşu sunt incluse în Lista Roşie din România şi sunt specii ameninţate la nivel global.
• Alte specii precum gâsca de semănătură (Anser fabalis), gâsca de zăpadă (Anser cearulescens), gâsca canadiană (Branta canadensis), gâsca călugăriţă (Branta leucopsis) şi gâsca neagră (Branta bernicla) sunt rare pentru ţara noastră.

Ele pot fi observat în zonele de iernare sporadic şi în număr redus. Argumentele prezente se referă în principal la specii de gâşte de pe teritoriul României, care sunt influenţate de practicile agricole aplicate în zonele de habitat.

Gâsca cu gât roşu este specia de gâscă cea mai ameninţată din lume, populaţia speciei în cauză aflându-se în declin: de la 60.444 indivizi recenzaţi în perioada 1998-2001 la 38.500 de indivizi estimaţi în perioada 2003-2005.

Datele mai sus prezente sugerează că specia a suferit un declin semnificativ, populaţia înjumătăţindu-se în mai puţin de 3 ierni consecutive fapt ce a dus la modificarea statusului speciei de la nivelul de vulnerabilă la periclitată la nivel global în 2007 (Lista Roşie IUCN, 2011).

Printre motivele principale ce stau la baza declinului populaţiei se numără deteriorarea habitatelor de hrănire în zonele de iernat (BirdLife International, 2011).

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București

Codruța Kovesi i-a dat „clasare” lui Ilie Bolojan! Povestea mega-dosarului DNA „Tranzacții imobiliare ilegale”

Misterul pozelor cu ministrul de Externe a fost spulberat. Sunt postate de un designer celebru, nu făcute cu AI. Oana Țoiu: „Confirm, nicio problemă”

Firma partenerei de viață a lui Anastasiu, CAMPIOANĂ la contracte cu statul! Cuvântul de ordine, „cumpărare directă”

Ciudata poveste a studiului INSCOP/Nostalgia comunistă și miliardul de euro/Cât a costat cercetarea și care e “planul SECRET” de pe masa lui Bolojan