Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece”

După ce 19 drone rusești au zburat peste granița Poloniei, iar piloții din trei MIG-uri – care au intrat spațiul aerian estonian – au ignorat avertismentele repetate de a părăsi zona, întrebarea referitoare la cât de gravă este amenințarea Rusiei la adresa NATO a apărut brusc. 

Pentru a doua oară în această lună și doar pentru a noua oară în istoria sa, NATO a convocat o reuniune de urgență, la solicitarea Estoniei, pentru a discuta despre o amenințare la adresa securității alianței.

• Ambasadorii prezenți la reuniune au analizat incidentele cu conducerea militară a alianței și au dezbătut, timp de cinci ore, ce trebuie făcut.
• Într-un final, ambasadorii au emis o declarație de compromis prin care avertizau Rusia că „NATO și aliații vor folosi, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele militare și nemilitare necesare pentru a se apăra și a descuraja toate amenințările din toate direcțiile”.
• Unii aliați au vrut să meargă și mai departe, avertizând că NATO sau un aliat ar putea doborî următorul avion rusesc care ar încălca spațiul aerian.

ENERGIE Cristian Bușoi anunță negocieri intense cu Comisia Europeană pentru a ține în funcțiune grupul 5 de la Turceni. Ce încearcă să obțină România

09:28

CONTROVERSĂ Ungaria a cumpărat 26 de clădiri istorice în România, timpul guvernării Orban. 25 au rămas în paragină. Budapesta taie finanțarea

09:14

„Alți aliați se tem că alianța ar putea escalada inutil războiul din Europa, pe care toată lumea vrea să îl vadă încheiat”, notează Ivo Daalder – fost ambasador al SUA la NATO – într-o analiză publicată de The Observer.

„Unii aliați credeau că Uniunea Sovietică era descurajată în mod eficient”

În spatele acestor diferențe de opinie, continuă Daalder, se află chiar modul în care țările NATO percep amenințarea militară din partea Rusiei.

„Unii (n.red. – aliați), în special cei aflați în linia de foc imediată a Rusiei, de-a lungul flancului estic al NATO, au văzut în recentele acțiuni ale Rusiei o încercare deliberată de a testa NATO din punct de vedere politic și militar.

Alții, în principal cei aflați mai departe de linia frontului, au indicat informații neconcludente care sugerează posibilitatea ca dronele să fi deviat de la curs, iar intruziunea aeriană să fi fost rezultatul unor erori de navigație ale unor piloți ruși fără experiență.

• Nu este nimic nou în ceea ce privește diferențele dintre aliații NATO în ceea ce privește natura și gradul amenințării cu care se confruntă din partea Moscovei.
• Chiar și în timpul Războiului Rece, unii aliați credeau că Uniunea Sovietică era descurajată în mod eficient și era – în mare parte –  mulțumită de dominația sa asupra Europei Centrale și de Est.

Alții vedeau o amenințare mult mai mare, care necesita o vigilență constantă și contraatacuri, tocmai pentru a descuraja Moscova să sondeze apărarea NATO”, amintește fostul ambasador SUA la NATO.

„Din păcate, diferențele de opinie persistă”

Diferențe de opinie similare au persistat și după Războiul Rece, în special atunic când fostele țări ale Pactului de la Varșovia și statele baltice s-au alăturat NATO, la începutul anilor 2000.

În timp ce Germania, multe țări nordice și sud-europene, căutau securitatea prin dialog cu Moscova, noii membri NATO au avertizat în repetate rânduri cu privire la amenințarea pe care o reprezenta o Rusie revanșardă la adresa securității lor.

„Însă, după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022 – după ce aceasta a pierdut peste un milion de oameni pe front și și-a transformat economia internă într-o economie de război –, s-ar fi putut crede că aceste perspective diferite s-ar fi restrâns, dacă nu ar fi dispărut cu totul.

Din păcate, diferențele de opinie persistă. Un motiv nou este că Statele Unite s-au alăturat taberei prudente.

• Ofițerii de informații americani se îndoiesc, totuși, că incidentele din Polonia și Estonia au fost intenționate.
• Oficiali americani cheie de la Bruxelles au subliniat că Rusia testează în mod repetat apărarea aeriană a SUA și NATO, zburând în apropierea sau chiar prin spațiul lor aerian.
• Într-adevăr, avioane de vânătoare americane s-au grăbit săptămâna trecută să intercepteze patru avioane rusești în apropierea Alaskăi – și nu pentru prima dată anul acesta.

Pentru alți aliați NATO este greu de înțeles cum ar risca Rusia o confruntare cu un adversar mult superior – Alianța Nord-Atlantică –, având în vedere modul în care s-a luptat împotriva Ucrainei în ultimii trei ani și jumătate.

Distanța geografică diluează, de asemenea, sentimentul de amenințare, la fel ca și vechile obiceiuri care încă văd războiul Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o aberație, mai degrabă decât ca parte a unui plan mai amplu al Rusiei de a anula acordul post-Război Rece”, mai scrie Ivo Daalder.

„În anii trecuți, aliații europeni așteptau ca Washingtonul să decidă cum să reacționeze”

Însă, pentru cei aflați în prima linie – nu doar în Europa de Est, ci și în nord –, amenințarea militară rusească este inconfundabilă și reală.

„Chiar dacă nu este intenționată, incidentele recente demonstrează o nesăbuință a Rusiei și dorința de a-și asuma riscuri care ar trebui să fie profund îngrijorătoare pentru toți. Acestea au oferit Moscovei oportunitatea de a urmări NATO în acțiune și de a vedea cum reacționează aliații din punct de vedere politic – toate acestea fiind informații valoroase dacă se are în vedere un efort militar mai hotărât”, avertizează Daalder.

„Nu am niciun motiv să susțin că suntem în pragul războiului”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk după atacurile cu drone, „dar s-a depășit o linie, această situație ne aduce cel mai aproape de un conflict deschis de la al Doilea Război Mondial încoace”.

„În anii trecuți, aliații europeni așteptau ca Washingtonul să decidă cum să reacționeze. La Casa Albă, consilierul pentru securitate națională probabil ridica telefonul și îl suna pe omologul său de la Moscova pentru a-i spune Rusiei să întrerupă acțiunile. La Bruxelles, Statele Unite se adunau cu alte țări și elaborau o linie de acțiune pe care toată lumea o putea susține.

Însă Washingtonul a tăcut. În loc să preia inițiativa, a indicat faptul că Europa trebuie să-și asigure propria apărare convențională și că, atunci când vine vorba de războiul împotriva Ucrainei, este pe cont propriu.

Acum este cu atât mai important ca alte țări – Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia și altele – să preiau rolul de lider și să aducă alianța la o înțelegere clară a faptului că Rusia reprezintă o amenințare militară reală și semnificativă la adresa securității lor. Războiul sângeros din Ucraina arată cu siguranță acest lucru din plin”, încheie Ivo Daalder.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Mărirea și decăderea „reprezentantului lui Putin”. După 35 de ani de colaborare, Dmitri Kozak a fost trecut pe linie moartă prin „DEMISIE”
• Rusia amenință deschis cu al TREILEA război mondial și acuză Ucraina că ar pregăti „operațiuni sub steag fals”, inclusiv în România. Scenariul terifiant, explicat de un oficial de la Kremlin
• Se schimbă ecuația puterii AERIENE în Orientul Mijlociu? Teheranul a primit avioane rusești MiG-29 și așteaptă Sukhoi Su-35
• Războiul nu aduce voturi. Alegerile regionale din Rusia și EXPERIMENTELE Kremlinului. „Repetiție generală pentru votul din Duma de Stat, din 2026”
• Se schimbă regulile jocului în Orientul Mijlociu după ATACUL Israelului în Doha: „O nouă arhitectură, noi centre de influență”