Zeci de mii de oameni s-au vindecat de dependența de jocurile de noroc. Șeful ONJN dă „rețeta”: „Mecanismul de autoexcludere, măsură esențială de protecție socială”

Vlad-Cristian Soare a preluat mandatul de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc din România (ONJN) în urmă cu 5 luni. În spațiul public, de mai mult timp, instituția pe care o conduce nu stă foarte bine la capitolul „percepție”.

Există semne de întrebare la care, încă, nu s-a răspuns, nelămuriri legate de fenomenul de autoexcludere, degete acuzatoare îndreptate către conducerea instuției din cauză că nu se iau toate măsurile necesare, la nivel legislativ, pentru ca dependența de jocurile de noroc să fie învinsă.

În exclusivitate pentru Gândul, Vlad-Cristian Soare a oferit explicații legate de aceste teme „fierbinți” și a punctat că, prin toate acțiunile pe care le-a demarat după ce a preluat funcția de președinte al ONJN, speră ca nivelul de încredere în instituția pe care o conduce să crească.

POLITICĂ Victor Piţurcă spera ca Ionuţ Moşteanu să rezolve problema Stelei: „Poate e prea mult spus că eram încântat. Miniștrii se schimbă pe bandă rulantă”

08:52

RELIGIE Cine a fost Moș Nicolae. Legenda celui mai iubit sfânt de către copii/Tradiții și obiceiuri de 6 decembrie

08:39

• Potrivit CANCAN, Florin Salam – celebru cântăreț de manele – are, pe lângă muzică, și o altă mare pasiune – jocurile de noroc. De-a lungul timpului, a jucat la cazino, a pierdut, dar a și câștigat.
• În urmă cu doar câteva zile a jucat din nou și a reușit să câștige nu mai puțin de 500.000 euro. Ulterior, a revenit în cazino și a mai câștigat 200.000 euro.
• Surpriza, însă, a fost mare. Florin Salam s-ar fi prezentat la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pentru a se înscrie pe blacklist, cerând autoexcluderea de la jocurile de noroc! (toate detaliile AICI)

Această autoexcludere – ca mecanism pentru protecția jucătorilor – a ridicat, la rândul ei, alte câteva întrebări. Și asta cu atât mai mult cu cât au existat informații potrivit cărora existau, cu câteva luni în urmă, aproximativ 30.000 de cereri de autoexcludere, formulate de jucători împătimiți, care nici măcar nu fuseseră protejate.

Vlad-Cristian Soare: „Când am preluat conducerea ONJN, acest sistem era, practic, inexistent”

În exclusivitate pentru Gândul, președintele ONJN a declarat că un proiect foarte important al mandatului său este chiar „mecanismul de autoexcludere”, modalitatea prin care un jucător poate solicita întreruperea accesului său la jocurile de noroc, pentru protejarea propriei sănătăți emoționale, financiare și sociale.

„Unul dintre cele mai importante proiecte ale mandatului meu, care a început în data de 25 aprilie 2025, este și rămâne mecanismul de autoexcludere.

• Când am preluat conducerea ONJN, acest sistem era practic inexistent: aveam zeci de mii de cereri blocate, o bază de date gestionată în tabele Excel și un mecanism care nu oferea protecție reală jucătorilor.
• Am pornit de la zero și, în doar câteva luni, am reușit să transformăm autoexcluderea într-un instrument funcțional, securizat și accesibil.

Astăzi, avem o bază de date unică, criptată, care funcționează în timp real, o aplicație web modernă aflată în stadiu de lansare (noiembrie 2025) și un proiect amplu, în curs de achiziție, care va duce autoexcluderea la standarde europene prin integrarea de tehnologii KYC și interacțiune digitală directă.

Mai mult, am eliminat practicile abuzive din trecut și am reglementat clar procedura, astfel încât protecția persoanelor vulnerabile să nu fie doar o promisiune, ci o realitate.

Pentru mine, autoexcluderea nu este doar o obligație legală, ci o măsură esențială de protecție socială. Tocmai de aceea, lupt în continuare pentru modificarea legislației, astfel încât să eliminăm inechitățile existente între retail și online, dar și pentru a introduce perioade de protecție reală («cool-off»), care să împiedice retragerile făcute sub presiunea emoțiilor.

În doar cinci luni am reușit să trecem de la haos la un sistem funcțional, în limitele tehnice avute la dispoziție. Urmează să consolidăm acest mecanism și să îl perfecționăm, astfel încât ONJN să devină un model european de responsabilitate socială și protecție a jucătorilor vulnerabili”, a declarat președintele ONJN, în exclusivitate pentru Gândul.

„Am decis implementarea unui plan în trei etape”

La momentul preluării mandatului de către Vlad-Cristian Soare – 25 aprilie 2025 -, procedura de autoexcludere era inexistentă. Public, se comunicase că există un program informatic în lucru, numai că în realitate nu fusese demarată nici măcar procedura de achiziție publică.

„Acum 5 luni, situația era extrem de gravă: existau peste 30.000 de cereri de autoexcludere neprocesate, unele în așteptare de mai bine de patru luni, iar baza de date era gestionată prin simple tabele Excel, cu dubluri de CNP-uri, lipsă de verificări și fără confirmări către solicitant. Practic, mecanismul de protecție nu funcționa.

În fața acestei situații critice, am decis implementarea unui plan în trei etape, pentru a asigura atât funcționalitatea imediată, cât și modernizarea pe termen lung:

• Etapa 1 – soluția de avarie (implementată imediat) – Am creat o bază de date unică, gestionată online, cu acces criptat, unde orice modificare este vizibilă în timp real pentru operatori. În plus, am dezvoltat un portal securizat prin care aceștia pot interoga baza de date introducând CNP-ul jucătorului. Această soluție a eliminat circulația tabelelor Excel și a redus riscul de abuzuri.
• Etapa 2 – soluția pe termen mediu (în curs de lansare) – Am dezvoltat o aplicație web dedicată autoexcluderii, cu interogări prin API, astfel încât softurile operatorilor să comunice direct cu baza de date a ONJN. În plus, colaborăm cu Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru a muta atât aplicația, cât și baza de date în Cloud-ul Guvernamental Privat, ceea ce aduce un plus major de securitate și stabilitate. Această etapă va fi lansată în luna octombrie 2025.
• Etapa 3 – sistemul informatic modern (în procedură de achiziție publică) – Pregătim un sistem informatic integrat, mult mai complex, care va include mecanisme KYC (Know Your Customer) și formulare inteligente, astfel încât jucătorii să se poată autoexclude ușor, de oriunde. Acest sistem va permite o interacțiune rapidă cu operatorii și va garanta un nivel de protecție la standarde europene.

În paralel, am emis Ordinul nr. 79/2025, care a reglementat clar procedura de depunere și procesare a cererilor, a stabilit canalele oficiale, a introdus confirmări automate și a redus birocrația excesivă.

• Astăzi, decalajul de procesare a fost recuperat în totalitate, baza de date este funcțională în timp real, iar jucătorii primesc confirmări și informări clare cu privire la efectele autoexcluderii.
• Practic, în 5 luni, am trecut de la un mecanism complet blocat la o procedură funcțională, care urmează să fie consolidată și modernizată prin lansarea etapei a doua și implementarea sistemului final. Numărul persoanelor autoexcluse poate fi verificat inclusiv pe prima pagină a site-ului ONJN.

În prezent există 37.317 persoane autoexcluse înscrise în baza de date, în vreme ce numărul persoanelor care au ales să își retragă consimțământul este de 2.586 persoane”, a mai precizat Vlad-Cristian Soare, președintele ONJN.

„Această vulnerabilitate genera riscuri serioase”

Pe grupurile de jucători existau, de-a lungul timpului, liste cu persoane autoexcluse, aceasta fiind o problemă foarte gravă. Vlad-Cristian Soare spune că problema a fost identificată, iar explicația era aceea că „datele cu caracter personal ale persoanelor autoexcluse erau transmise către operatorii de jocuri de noroc sub formă de tabele Excel, fără nicio protecție sau elemente de siguranță”.

„Aceasta a fost una dintre cele mai grave probleme identificate la preluarea mandatului meu. În trecut, datele cu caracter personal ale persoanelor autoexcluse erau transmise către operatorii de jocuri de noroc sub formă de tabele Excel, fără nicio protecție sau elemente de siguranță. Din această cauză, s-a ajuns la situații absolut reprobabile: liste cu persoane autoexcluse au circulat pe grupuri de jucători sau de avocați.

• La fel de grav este faptul că nu existau mecanisme clare de verificare a identității persoanelor care depuneau cereri.
• Un alt aspect sensibil a fost lipsa mecanismelor clare de verificare a identității persoanelor care depuneau cereri.
• Această vulnerabilitate genera riscuri serioase: posibilitatea ca cereri să fie depuse de terți, de operatori concurenți sau chiar de entități interesate să manipuleze piața.
• În teorie, exista inclusiv riscul ca unii jucători fără probleme de dependență să fie excluși abuziv de pe piața reglementată, pentru a fi ulterior atrași către platforme nelicențiate.

Imediat după constatarea acestor probleme, am renunțat complet la transmiterea listelor în format Excel și am introdus un sistem criptat, în care baza de date este actualizată în timp real și poate fi interogată doar punctual. Astfel, lucrătorii din sălile de jocuri de noroc nu mai au acces la date brute, ci doar la un răspuns simplu – pozitiv sau negativ – în funcție de existența persoanei în registru.

În plus, prin Ordinul 79/2025 am reglementat modalitățile oficiale de depunere a cererilor și am introdus verificări suplimentare, astfel încât identitatea persoanei să fie verificată, urmând ca în etapa a treia, sistemul informatic să includă și o procedură completă de tip KYC (Know Your Customer) la distanță, astfel încât să extindem și mai mult modalitatea de procesare a cererilor de autoexcludere.

Astfel, am eliminat două vulnerabilități majore – lipsa protecției datelor și lipsa verificării identității – și am creat premisele pentru ca mecanismul de autoexcludere să funcționeze în mod sigur și credibil”, a mai precizat președintele ONJN.

„Prin Ordinul nr. 79/2025 am interzis expres depunerea cererilor de renunțare la autoexcludere prin intermediul organizatorilor”

Există, totuși, nemulțumiri exprimate privind posibilitatea persoanelor de a renunța la autoexcludere. În condițiile în care dispozițiile din Regulamentul General privind Protecția Datelor cu Caracter Personal permit retragerea consimțământului, se pune întrebarea dacă autoexcluderea poate fi un mecanism de protecție real.

„Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) prevede în mod expres că persoanele care își dau consimțământul pentru procesarea datelor, au dreptul să îl retragă. Acest principiu se aplică și în cazul autoexcluderii – nu putem obliga pe nimeni să rămână permanent autoexclus, într-o bază de date, în lipsa unui temei juridic de nivel primar”, spune Vlad-Cristian Soare.

Totuși, modul în care această prevedere a fost aplicată în practică a generat probleme majore.

• La momentul preluării mandatului, am constatat că unii organizatori de jocuri de noroc, atunci când identificau jucători autoexcluși în baza de date, le ofereau imediat posibilitatea să completeze o cerere de renunțare la autoexcludere chiar în sala de joc.
• Ulterior, aceste cereri erau transmise ONJN, iar persoanele respective erau repuse în drepturi, putând să joace din nou.

Această practică este abuzivă și contrară standardelor minime de protecție a jucătorilor vulnerabili.

În momente de maximă slăbiciune, când mecanismul ar trebui să îi protejeze, oamenii erau puși să renunțe «la cald», sub presiune emoțională, fără să aibă timp să reflecteze la consecințe.

De aceea, am emis Ordinul nr. 79/2025, prin care am interzis expres depunerea cererilor de renunțare la autoexcludere prin intermediul organizatorilor.

În prezent, retragerea consimțământului se poate face doar prin următoarele modalități:

• fizic, la sediul ONJN sau la structurile teritoriale,
• electronic, dar doar cu semnătură electronică calificată,
• prin declarație notarială sau prin declarație atestată de avocat.

Această modificare a eliminat complet posibilitatea ca operatorii să profite de vulnerabilitatea jucătorilor pentru a-i readuce în sălile de joc.

Cu toate acestea, am considerat necesar să existe și o perioadă de cool off, adică un interval în care persoana autoexclusă să nu poată renunța imediat la decizie. Această măsură ar oferi o protecție reală, pentru că i-ar da persoanei răgazul necesar să reflecteze în afara contextului presiunii de joc.

• Am susținut introducerea acestei prevederi printr-un amendament la proiectul legislativ L94/2025, amendament ce a fost susținut de mai mulți parlamentari.
• Proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat și se află acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.

Astfel, chiar dacă GDPR permite retragerea consimțământului, prin măsurile luate am transformat procedura într-una mai sigură, care nu lasă loc pentru abuzuri și care oferă posibilitatea jucătorului de a face o alegere conștientă”, mai precizează președintele ONJN.

„Să eliminăm această fractură legislativă și să asigurăm un mecanism unic, simplu și eficient”

Legislația actuală creează o diferență între retail și online în aplicarea autoexcluderii, ceea ce generează confuzie și nemulțumiri.

„Într-adevăr, cadrul legislativ actual creează o diferență importantă între retail și online, care generează confuzie atât în rândul jucătorilor, cât și al operatorilor.

Concret:

• pentru retail – cererea se depune la ONJN și produce efecte centralizate, organizatorii având obligația să nu permită accesul persoanelor autoexcluse;
• pentru online – fiecare platformă licențiată are propria bază de date, iar jucătorul trebuie să depună separat cereri la fiecare operator.

Această dublă procedură afectează protecția reală a jucătorilor. Pentru a fi complet protejat, un jucător ar trebui să se autoexcludă și la ONJN și individual pe fiecare platformă online. Evident, acest sistem fragmentat creează confuzie și nemulțumiri, lucru confirmat de numeroasele petiții primite de instituție.

De aceea, am făcut mai mulți pași pentru uniformizare:

1. Informarea jucătorilor: încă de pe formularele de autoexcludere am introdus mențiuni clare despre faptul că pentru o protecție suplimentară, recomandăm jucătorilor să se autoexcludă și de pe platformele online.
2. Acces voluntar la baza de date: am oferit tuturor operatorilor online acces la baza centralizată a ONJN, astfel încât să poată aplica măsura voluntar și pentru jucătorii care figurează în registru. Din păcate, nu toți operatorii au acceptat să se conformeze, considerând că depășește cadrul legal actual.
3. Inițiativă legislativă: am susținut un amendament la proiectul legislativ L94/2025, adoptat deja de Senat, prin care se propune ca procedura de autoexcludere să devină unică și unitară – atât pentru retail, cât și pentru online – gestionată într-o singură bază de date centralizată la nivelul ONJN. Proiectul se află acum la Camera Deputaților, cameră decizională.

Scopul nostru este foarte clar: să eliminăm această fractură legislativă și să asigurăm un mecanism unic, simplu și eficient, prin care jucătorii să fie protejați în mod real, indiferent dacă vorbim de săli de joc sau de platforme online”, a explicat Vlad-Cristian Soare, în exclusivitate pentru Gândul.

„Mecanismul autoexcluderii nu are valoare reală dacă nu este respectat de operatori”

Întrebat dacă s-au aplicat sancțiuni pentru nerespectarea autoexcluderii, președintele ONJN a răspuns afirmativ, completând prin a spune că acest aspect este tratat „cu maximă seriozitate”.

„Da, am aplicat sancțiuni pentru nerespectarea legislației privind autoexcluderea. Este un aspect pe care îl tratăm cu maximă seriozitate, pentru că mecanismul nu are valoare reală dacă nu este respectat de operatori.

• De la preluarea mandatului, în 25 aprilie 2025, am aplicat un număr de 101 sancțiuni contravenționale, ceea ce înseamnă o creștere cu 461% față de numărul sancțiunilor aplicate anul trecut.
• În total, în cele cinci luni de mandat, controalele desfășurate la nivel național au generat rezultate semnificative: peste 5.000 de acte de control, 140 de aparate de joc confiscate, sancțiuni de peste 4.000.000 de lei, 28 de licențe revocate, trei platforme online suspendate și peste 30 de plângeri penale depuse.

Totodată, aș dori să menționez și care este viziunea cu privire la această instituție, care ani de zile pare că a fost lăsată să devină una slabă, aspecte semnalate inclusiv prin Raportul Curții de Conturi. 

Deși au trecut doar cinci luni de când sunt președinte al instituției, am încercat să reformez rapid instituția, însă, în lipsa unor sisteme informatice majore, aspectele semnalate de către Curtea de Conturi vor fi prea puțin îmbunătățite.

Prin urmare, în mandatul meu, mi-am asumat o viziune mai amplă de reformă, modernizare și responsabilitate în industria jocurilor de noroc.

Primul lucru pe care l-am făcut, a fost acela de a obține finanțarea necesară pentru realizarea acestor sisteme informatice, aspect care s-a reglat prin Legea 141/2025, intrată în vigoare la 1 august. Pasul următor a fost să generăm un plan de digitalizare și să începem demersurile pentru realizarea achizițiilor publice”, a mai spus Vlad-Cristian Soare.

Proiecte de digitalizare la ONJN

Președintele ONJN a menționat și câteva dintre cele mai importante proiecte de digitalizare.

• Registrul public al mijloacelor de joc, un sistem digital cu hartă interactivă și coduri QR, care aduce pentru prima dată transparență completă asupra locațiilor și mijloacelor autorizate, oferind în același timp organizatorilor un spațiu privat virtual securizat.

„Prin acest registru vom combate în mod eficient piața neagră și absolut toată lumea va avea acces la aceste date. Registrul urmează să fie în următoarele două săptămâni”, afirmă președintele ONJN.

• Digitalizarea proceselor interne, prin mutarea pe infrastructura ADR și implementarea de soluții informatice pentru autorizare, licențiere și monitorizare, eliminând dependența de dosarele pe hârtie și riscurile de integritate asociate.
• Sistem informatic de monitorizare online și land-based, care să permită ONJN acces în timp real la platformele operatorilor, înlocuind raportările manuale și vulnerabilitățile din trecut, constatate inclusiv prin Raportul Curții de Conturi.

„Acest proiect este imperios necesar, întrucât este inadmisibil ca o instituție cum este ONJN să nu poată să realizeze o monitorizare reală la nivelul organizatorilor de jocuri de noroc online. În lipsa acestui sistem, orice constatare a Curții de Conturi va fi similară cu cea din martie”, explică Vlad-Cristian Soare.

• Consolidarea listei negre și combaterea pieței ilegale, prin noile instrumente legale introduse prin Legea nr. 141/2025, inclusiv dreptul ONJN de a emite ordine de eliminare cu caracter executoriu împotriva platformelor și conținutului ilegal;
• Programe de responsabilitate socială, prin utilizarea efectivă a fondurilor colectate, cu campanii de prevenție, linii de sprijin și finanțarea de proiecte pentru grupurile vulnerabile.

„În acest sens, au fost redactate documentele privind metodologia și ghidul solicitantului pentru finanțări nerambursabile, urmând să le punem în transparență publică în următoarea săptămână. Astfel, încă din această toamnă de dorim să demarăm primele proiecte de responsabilitate socială și primele campanii de comunicare.

Aceste proiecte fac parte dintr-o strategie mai amplă prin care ONJN devine nu doar un colector de taxe, ci o instituție modernă, digitală și activ implicată în protecția jucătorilor și în reglementarea unei industrii complexe.

În următoarea perioadă vom continua să întărim aceste direcții, astfel încât să aducem ONJN la standarde europene reale de eficiență și responsabilitate”, a încheiat Vlad-Cristian Soare, președintele ONJN.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cum se apără deputatul Nicolae Păun, reclamat pentru homofobie: „Respect minoritățile sexuale, dar nu mă obliga să stau la masă cu ei”
• Cum va arăta PRIMUL funcționar AI din România. Va lua decizii corecte sau va face discriminări? Jura (CNCD): „Abia din august 2026 vor intra în vigoare toate normele”
• Ghidul Kremlinului. Rusia vs. NATO, în noua etapă a provocărilor. „Moscova, escaladare calculată” / „Alianța a înlocuit ambiguitatea cu claritatea”
• Deputatul Nicolae Păun, reclamat la CNCD pentru „promovarea homofobiei”. Cristian Jura: „Încă nu s-a stabilit o dată pentru audieri”
• Jocul pe contre la înălțime și „ținta” ALASKA. Noi informații despre „întâlnirea” dintre avioanele F-16 americane și bombardierele rusești Tupolev Tu-95