România ar fi evitat ca prin minune, de două ori, un blackout în 2025. Care este singurul an în care S-A STINS LUMINA în țara noastră

Autoritățile din sectorul energetic s-au confruntat de două ori, în acest an, cu riscul unui blackout. Primul a fost în februarie, în timpul unui episod de ger, al doilea de Paști. Din fericire, sistemul energetic a făcut față acestor riscuri grație profesioniștilor de la Dispeceratul Energetic Național. Istoria țării consemnează un singur an de blackout. 

Specialiștii acestei instituții muncesc în condiții de stres enorm, atrage atenția Adrian Vintilă , specialist în energie și consilier al fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja.

Singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977

„Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă). Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul survine atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook.

ULTIMA ORĂ Încă o veste proastă de la Guvern. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației

15:54

SANCȚIUNE UE îl amendează pe Elon Musk cu 120 de milioane de euro. Ce reguli a încălcat platforma X. Reacția lui J.D. Vance

15:50

Foto: Agerpres

Potrivit lui Adrian Vintilă (foto), ultimul și singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977. Atunci au fost 5 ore fără curent, după un scurtcircuit la stația Tismana (Gorj), care a declanșat o reacție în lanț în tot sistemul (Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu si în toată țara). Principala cauză identificată a fost lipsa unei comunicări clare cu dispecerii de la centru, de la Dispecerul Energetic Național (DEN).

Supermanii de la Dispeceratul Energetic Național

„Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă.

„Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci.

Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”,  mai spune expertul.

Cele două momente de risc maxim din 2025

Acesta a povestit că a trăit direct, în calitate de consilier al ministrului, două momente în care s-a discutat scenariul maxim de risc, adică blackout. Vintilă a enumerat unele dintre măsurile luate în calcul iarna trecută, când exista scenariul de a nu putea asigura suficientă energie pentru consumul total al țării: decuplarea marilor consumatori de energie electrică și a consumatorilor neesențiali (mall-uri, centre comerciale, clădiri de birouri etc.), pentru câteva ore, până la revenirea la normal.

„Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”.

Același scenariu s-a derulat și de Paște. Cele mai pesimiste scenarii au fost cele în care se punea problema decuplării unor linii de transport al energiei electrice în zonele cu producție aglomerată, 2-3 ore în mijlocul zilei, fără a afecta bunul mers al vieții oamenilor.

„O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”.

În concluzie, spune Adrian Vintilă, România, dacă își face treaba, este departe de a se confrunta cu un blackout energetic.

RECOMANDARILE AUIORULUI

Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei

Avertisment al ministrului Energiei: „Am fi într-un risc de BLACKOUT dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”