Ionuț Moșteanu visează locuri de muncă și fabrici noi din banii românilor dați pe „înarmare”: „Nu vrem doar să cumpărăm RACHETE din afară”

România cere Bruxellesului o cotă mai mare din contractele de reînarmare europeană, dar rămâne, deocamdată, în afara marilor jocuri industriale. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat într-un interviu pentru Politico că țara noastră „nu vrea doar să cumpere rachete din afară”, ci să „beneficieze de investiții directe”.

„Dacă tot cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca ei să vadă că o parte se întoarce în țară, de exemplu prin fabrici. Nu e vorba doar de cumpărat rachete din afară”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat la sediul NATO.

VIDEO Novak Djokovic, surprins la plimbare noaptea în Belgrad, fără gardă de corp. Ce făcea campionul mondial la tenis când a fost filmat

23:51

TRAGEDIE Caz uluitor. Medicii au pus moartea unei fetițe pe seama iPadului

22:50

Liviu-Ionut Mosteanu, ministrul Apararii Nationale – ALEXANDRA PANDREA / MEDIAFAX FOTO

Declarația vine în contextul în care țările mari din Uniunea Europeană, precum Franța, Germania, Italia sau Suedia, domină industria de armament și își asigură cele mai consistente contracte. România rămâne un client, nu un producător.

România, în căutarea unui loc la masa marilor jucători

Deși invocă „beneficiile industriale”, România nu are în prezent capacități de producție semnificative. Moșteanu spune că țara noastră vrea să fie „parte din lanțul de producție”, dar recunoaște că „toate țările vor o cotă cât mai mare, iar până acum doar câteva o au”.

Invazia Rusiei în Ucraina a determinat o explozie a cheltuielilor militare. Țările NATO au stabilit o nouă țintă: 5% din PIB pentru apărare până în 2035, ceea ce ar însemna investiții suplimentare de peste 280 de miliarde de euro anual, potrivit Comisiei Europene. România alocă în prezent 2,3% din PIB pentru apărare și promite o creștere la 3,5% până în anul 2030.

MEDIAFAX FOTO

Beneficiari de credite, nu de industrie

România urmează să devină al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Bucureștiul a solicitat 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, destinate achizițiilor militare și infrastructurii.

„Este foarte important ca în anii următori, atunci când vorbim despre cheltuirea banilor, să distribuim beneficiile industriale în mod echilibrat pe tot continentul. Dacă unele programe nu se potrivesc regulilor SAFE, le vom finanța din bugetul național. Avem facilități de producție militară cu toate aprobările necesare. Nu sunt moderne, dar reprezintă un bun punct de pornire”, a spus Moșteanu.

Moșteanu a avertizat că, dacă marile companii europene nu acceptă condițiile României, banii vor fi mutați către furnizori din afara Uniunii. În realitate, România cumpără deja aproape exclusiv echipamente străine: sisteme Patriot și F-35 din SUA, obuziere K9 din Coreea de Sud, în timp ce industria locală de apărare abia subpraviețuiește.

Surse foto: Mediafax foto

Recomandarea autorului:

• Impactul retragerii americane, analizat de generalul-maior (r) Dan Grecu. „Semnalul nu ne bucură”. „Ajungem astăzi să convocăm un Consiliu Suprem de Apărare restrâns, când știam asta din februarie?”
• Departamentul de Război al SUA CONFIRMĂ reducerea prezenței trupelor americane în România: „Ajustarea nu va schimba mediul de securitate din Europa”
• Nicușor Dan îi bate obrazul lui Grindeanu. Președintele l-a înștiințat încă din august de situația trupelor americane
• Ștefan Danilă, fost șef al Statului Major, critică MApN: „Programul de voluntariat este o glumă!”/“Avem niște probleme în relațiile diplomatice la nivel înalt cu SUA”