Suntem campionii Europei la prețurile energiei, însă Hidroelectrica gâfâie. Profitul net a scăzut cu 34%, iar producţia de electricitate cu 23%

Peste 70% din producţia de energie din România este controlată de statul român prin intermediul companiilor sale strategice, arată datele Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Compania de stat Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, însă în primele 9 luni ale anului a raportat un profit net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei, de la 3,532 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Asta în pofida faptului că România are cele mai prețuri la energia destinată consumatorilor casnici.

Potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB), producţia de energie electrică netă a fost în scădere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut, de 8.473 GWh, faţă de 11.053 GWh în perioada ianuarie – septembrie 2024.

TURISM Cabanierii de pe Valea Prahovei, afectați de lipsa turiștilor chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Gestul disperat al unui antreprenor din Predeal

23:58

EXTERNE Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj

23:15

Și prețurile acțiunilor Hidroelectrica au scăzut

”Cadrul operaţional restrictiv, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 23% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi a erodat parţial avantajul de cost al producţiei proprii. Profitul net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei de la 3,532 miliarde lei. Rezultatul pe acţiune în scădere cu 34%, la 5,14 lei/ acţiune de la 7,85 lei/ acţiune”, se explică în raport.

Veniturile au fost mai mici cu 7%, în sumă de 6,698 miliarde lei, în primele 9 luni din acest an, de la 7,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul trecut.

”Veniturile au totalizat 6,698 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o marjă operaţională de 39% şi o marjă netă de 35%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradiţional rezultat din costul scăzut al producţiei hidro proprii. Creşterea dependenţei de piaţa angro de energie şi reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare, au influenţat nivelul marjelor”, arată raportul companiei.

Creștere explozivă a numărului de clienți

Pe 30 septembrie 2025, portofoliul de furnizare cuprindea 941.364 locuri de consum (LC), înregistrând o creştere de 64% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, când erau înregistrate 601.273 LC. Această creştere de 340.091 locuri de consum arată atragerea unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi o expansiune accentuată în segmentul noncasnic.

Evoluţia a urmat anunţului privind eliminarea plafonării preţurilor la energie începând cu 1 iulie 2025, care a determinat un interes accelerat pentru schimbarea furnizorului înainte de expirarea plafonării preţurilor. Contextul a favorizat migrarea clienţilor cu efecte vizibile în ambele segmente de piaţă, dar cu un ritm mai accelerat în cel noncasnic.

Compania de stat deține o cotă de piață de 17,6% pe segmentul concurențial

În iulie 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica deţinea o cotă de piaţă de 17,6% pe segmentul concurenţial şi o cotă de piaţă de 16,31% la nivelul total al pieţei de furnizare a energiei electrice, situându-se pe prima poziţie la ambele categorii la data raportării.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi. Compania de stat are o capitalizare de 54,24 miliarde lei.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia

(Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au „ras”. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”